Închiderea unui proiect susținut financiar și cu fonduri europene este un motiv de analiză și prezentare a rezultatelor. O chestiune mai mult sau mai puțin obligatorie, că e nevoie și de dare de seamă, deseori expusă sec, în cifre și date care nu devoalează detalii ale activității cuprinsă în ceea ce generic este denumită implementarea proiectului.
Doar că uneori finalul este altfel, adică oferă și amănuntele acelea care conturează o imagine concluzivă imposibil de accesat în stilul riguros oferit de procedură. Știți cum se spune, conținutul nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene. Și asta chiar dacă substratul în cauză este definit de rigoarea nemțească. Sau austriacă!
Nemțească și austriacă mai bine spus, fiindcă este vorba de închiderea unui proiect implementat de Fundația ”Conservation Carpathia” împreună cu șase parteneri, iar la conducerea acesteia se află Christoph și Barbara Promberger. Cei doi directori executivi au fost cei care au deschis pe 24 aprilie 2025 evenimentul ”Puls de Făgăraș” care a marcat trei momente elocvente ale activității derulată de Fundație. A fost finalizat proiectul LIFE ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați”, au avut loc întâlniri cu cei care derulează afaceri locale susținute prin Fondul Carpathia și a fost prezentată Casa Zimbrului, din Voinești-Lerești, festivitatea inaugurală desfășurându-se vizavi de Ateneul lereștean, acolo unde se află noul centru de vizitare dedicat zimbrului.
Proiectul ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați” a fost finanțat de Comisia Europeană prin programul dedicat proiectelor de mediu și politicilor climatice LIFE Nature, iar alături de Fundația ”Conservation Carpathia” s-au aflat Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, Carpathia Agro & Finance srl, Conservation Capital Consulting Ltd, Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș și Pro Park – Fundația pentru Arii Protejate. Activitățile s-au derulat între anii 2019-2025 și au fost dezvoltate cu o finanțare totală de 27,6 milioane euro, 9,3 milioane venind de la Comisia Europeană, iar 18,3 milioane euro a constituit aportul partenerilor. Și, evident, bănuții nu s-au evaporat ca într-un proiect POCU derulat de vreo administrație locală, ci au fost folosiți inclusiv la susținerea de mici afaceri locale, că doar nu trebuia să se piardă ”Roadele Munților”. A fost un proiect menit să susțină crezul Fundației, ”Pentru natură și oameni”, reiterat de Christoph în deschiderea evenimentului ”Puls de Făgăraș”.
Milioanele de euro din păduri și comunități
Exemplificând realizările din proiect pe cei cinci piloni de susținere ar fi multe de spus. Chiar foarte multe! Pe direcția de conservare a pădurilor s-au putut achiziționa mii de hectare de păduri și pășuni care acum beneficiază de protecție, reconstrucția ecologică a însemnat reîmpădurirea a sute de hectare de terenuri, unele fiind anterior defrișate nu doar de vitregiile naturii, ci și de rapacitatea oamenilor. Și nu s-au plantat aiurea puieții proveniți în mare parte din pepinierele proprii, s-a ținut cont de caracteristicile pădurilor de odinioară care fuseseră înlocuite cu monoculturi de molid pentru exploatare și prelucrare. S-a intervenit la înlăturarea efectelor produse de erodări, au fost curățate văile de plante invazive pe o distanță de patru maratoane. Reintroducerea zimbrilor și castorilor în Munții Făgăraș este deja o poveste de succes pentru ecosistem, iar prin implicarea specialiștilor de la ”Conservation Carpathia” sunt monitorizate populațiile de urși, lupi, râși și cerbi, fiind elaborate și planuri de conservare pentru acvilă, marmotă și cocoș de munte. Și se știe care sunt eforturile depuse în scopul creării unui model de conviețuire între om și animal, cu deosebire între om și urs.
Amplasarea de garduri electrice, relocările, despăgubirile pentru vacile și oile pierdute, donarea de câini ciobănești sunt elemente care completează aceste eforturi alături de prezența celor două echipe de intervenție rapidă. Apoi, de-a lungul anilor, mii de elevi au aflat de la Fundație ce e cu protejarea naturii și s-au implicat în acest scop, iar zeci de fermieri și antreprenori au beneficiat de sfaturi, asistență tehnică și microgranturi în vederea inițierii și dezvoltării de afaceri bazate pe ceea ce oferă muntele, pădurea, pășunea, bogăția și frumusețea naturii din Făgăraș și de la poalele munților. Și nu s-a uitat nici de distracție, ”Făgăraș Fest” fiind dovada!
Citește și Se pun „gulere” zimbrilor din Făgăraş
Zimbrul are casă și-n pădure
Bun! Asta a fost expunerea rigidă, poate chiar în stil convențional. Dar… Vă mai amintiți de povestea cu Mândru 1 și Mândra 1? Acea familie de castori din zona Richita, în Săticul Rucărului, pe Dâmboviță? Cu Mândru 1 părăsind barajul conjugal și cu Mândra 1 refăcându-și viața alături de Bârsu 1? Sunt amănunte legate de acele direcții, acei piloni ai proiectului, amănunte care fac ca lucrarea din cei șase-șapte ani de eforturi să ofere imaginea reală a întregului. Și, dacă tot a fost vorba de ”direcția reintroducerea speciilor”, este de spus ceva și despre eforturile făcute spre acomodarea zimbrilor aduși de prin Europa, unii din sălbăticie, alții obișnuiți cu prezența oamenilor. Ținta a fost de 75 de exemplare, dar au fost eliberați în munți 82 de zimbri care au și urmași născuți pe Portăreasa, pe Dobroneagu, pe la Pecineagu. S-au adaptat și, în ierni cu probleme, primesc hrana cărată de rangeri cu desagii în spinare. Iar în drumul loc trec și pe lângă ”ghețarii” care adăpostesc puieții de arbori ce sunt plantați primăvara. Cu sutele de mii!
Educaţie, convieţuire, afaceri verzi
Proiectul derulat de Fundația ”Conservation Carpathia” a deschis ochi și porți. A deschis ochii și mintea celor din comunitățile locale față de bogăția care îi înconjoară și pe care poate chiar o ignorau, obișnuiți fiind cu frumusețile Făgărașilor. Străvechea conviețuire dintre om și animal și-a schimbat condițiile, dar se menține. Cu ajutor, este adevărat, asta însemnând inclusiv ținerea la distanță a sălbăticiunilor prin montarea de garduri electrice. Plus relocări de urși și monitorizarea populației de lupi, populație amenințată de degenerare prin contactul cu câinii sălbăticiți. Iar pentru pagubele suferite de gospodari au fost acordate 168 de oi și 44 de vaci, iar zeci de câini ciobănești au ajuns la crescătorii de animale pentru pază. Și au fost deschiși și ochii copiilor în sensul protejării naturii. Unii dintre ei au primit educație în acest sens chiar la școală, alții au străbătut pădurile din Munții Făgăraș sau din Bavaria ori au participat la tabere desfășurate la Centrul de Activități și Explorarea Naturii de la Richita-Sătic. Și tot în sens educativ, informația se primește și la cele două centre de vizitare deschise la Rucăr și Lerești, Casa Castorului și Casa Zimbrului.
S-au deschis și porți pentru mici afaceriști. Au apărut puncte gastronomice locale, iar Roadele Munților se transformă în delicatese preparate de casa Tanti Maria, din Lunca Gârtii, de 7 Muscele, din Câmpulung, și în Poiana Fermecată din Bughea de Jos. Antreprenorii au primit sprijin divers, inclusiv financiar, prin Fondul Carpathia, așa cum a fost și cazul dezvoltării unui traseu turistic sub Piatra Craiului, în cadrul afacerii Wild Wolf. În vara acestui an, infrastructura de eco-turism va include și o potecă tematică în comuna Nucșoara, implementată în colaborare cu Asociația Română de Ecoturism, care încurajează turismul sustenabil și educația pentru natură. Fundația Conservation Carpathia continuă să promoveze colaborarea între autoritățile locale, ONG-uri și comunități pentru a asigura un viitor sustenabil pentru biodiversitatea din Munții Făgăraș.
Proiectul „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați”, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, s-a închis, dar, după cum a spus Barbara Promberger, lucrurile nu se opresc aici. „Avem energie, avem idei”, dă asigurări directorul executiv al Fundației.
Cătălin I Butoiu
Citește și De la „Casa Castorului” la Sătic, cu alertă de urs, în căutarea plantelor invazive
Citește și Baza de Salvare Montană Brusturet este, practic, funcţională
0 Comentarii