Ce fac rucărenii într-o zi de sâmbătă? Păi, de toate! Fie muncesc, fie stau la birturi cu berea în față, urmărind turiștii cum stârnesc praful de pe drum, fie admiră intervenția Primăriei asupra albiei Râușorului, curățită recent de vegetație. Și nici gunoaie nu prea se mai văd. Ici-colo atrag atenția resturile unui ”balaur”, troscotul mare japonez. O plantă care, lăsată să se răspândească, înghite totul. Iar asta o spune inclusiv biologul Oliviu Pop, de la Fundația „Conservation Carpathia”, alături de care am fost sâmbătă într-o acțiune de informare și eliminare. Informare despre plantele invazive, eliminare a uneia dintre acestea, ”balaurul” adus din estul extrem al Asiei.
A fost un fel de drumeție având ca punct de plecare sediul Ocolului Silvic Carpathia, de pe malul drept al Râușorului. Acolo s-au adunat copii, tineri și adulți, rangeri și angajați ai Fundației, dar și voluntari, unii de la Junior Ranger și de la asociațiile Reviving Rucăr și Tineri Rucăreni. Toți au aflat ce poate face troscotul mare japonez dacă este lăsat în pace. Spune biologul Oliviu Pop că a fost o vreme pe când europenii au adus din Asia o plantă decorativă ce înfrumuseța grădinile, apoi și-au dat seama că au de-a face cu un ”căpcăun”, un ”balaur” al florei. Troscotul pune stăpânire pe suprafațe mari de terenuri, sufocă vegetația indigenă și distruge totul prin extindere, inclusiv infrastructura. Adică nu îi este greu să roadă din asfalt sau ziduri, provocând pericol. Tocmai de aceea a ajuns acum pe lista neagră a plantelor invazive din Europa, acolo unde se află și ambrozia, spre exemplu, singura vizată în România de legislație în scopul eradicării.
Ce poate face troscotul japonez am văzut dincolo de zona curățată a văii Râușorului. Urcând în amonte, dincolo de centrala electrică, ”balaurul” este omniprezent. Și are și ambiții! Nu rămâne doar pe malul apei, știut fiind faptul că preferă zonele cu umiditate, ci se avântă și în pădure. Mici pâlcuri de troscot mare japonez au avansat deja în pădurea de rășinoase și nu are gânduri bune. Noroc că ne-am grăbit să gustăm din smeura de pe marginea drumului, altfel, peste câțiva ani, dacă nu se intervine, troscotul ne va lăsa fără bobițele parfumate. Și pe noi, și pe urși!
Conform unui studiu al celor de la Fundația ”Conservation Carpathia”, situația recentă indica prezența troscotului japonez pe văile râurilor Dâmbovița, Vâlsan, Doamnei și Târgului. Și cu deosebire în avalul apelor. Doar că troscot am găsit anul trecut și la Sătic, deci a urcat la munte, iar acum pe Râușor, tot în zona de amonte a râului. Pericolul nu poate fi ignorat! Iar acțiunea de sâmbătă, atunci când s-au scos cosoarele și a fost defrișat un pâlc imens de ”balauri”, a avut menirea și de a transmite mesajul SOS. Autoritățile locale și centrale, rezidenții, asociațiile de protecție a mediului trebuie să ia ”balaurul” de frunzele alea în formă de inimă și să-l elimine! Altfel, cotropitorul va distruge ecosistemele ripariene și nu numai!
Iar acțiunea s-a încheiat cu declarațiile de luptă (sau sfaturi, depinde de amplitudinea mesajului de pericol). „Nu cultivați în niciun caz troscotul mare japonez, chiar dacă vi se pare decorativă! Dacă o vedeți, tăiați-o și erbicidați! Dacă o dezrădăcinați, nu aruncați rădăcinile în natură, căci riscați să creați un balaur cu șapte capete, care se înmulțește extrem de rapid!”
Cătălin I. Butoiu
Citește și După zimbri şi castori, în Făgăraş se vor întoarce şi vulturii
Citește și De la „Casa Castorului” la Sătic, cu alertă de urs, în căutarea plantelor invazive
0 Comentarii