La 16 ani de la vânzarea pe nimic şi la 14 ani de la intrarea în insolvenţă (în urmă cu doi ani s-a închis această procedură), nostalgia şi momentele de-nu-mă-uita dedicate uzinei ARO şi „Zimbrului Carpaţilor” sunt aproape lunar întâlnite în Câmpulung, în ţară şi chiar pe mapamond (acum e în desfăşurare aventura “Americ4ro”, cu un ARO 328 “Transport şcolari” pe continentele americane). Asemenea evenimente se manifestă câteodată dincolo de expunerea directă a maşinilor, istoria uzinei fiind redată în scris. Şi nu e de mirare că astfel au apărut scriitorii în rândul foştilor angajaţi de la ARO. Unii se apleacă cu deosebire asupra subiectului fostei uzine, alţii au depăşit domeniul auto…
Primul pe lista celor care scriu trebuie să fie Ion Chingaru, îndeosebi pentru faptul că este autorul unei cărţi de referinţă, deja reeditată: „O maşină străbate lumea”. În mod evident maşina este ARO, iar textul redă momente de glorie de dinainte de 1987. Apoi, tot Chingaru a fost cel care a coordonat activitatea de pe vremuri a gazetei uzinei şi a colaborat cu diverse publicaţii.
Cu presa a cochetat şi Sterian Pricope, dinainte să ajungă contabil-şef la ARO. Acum e autorul a şase volume ale „Istoriilor neconvenţionale din Muscel” şi pregăteşte al şaptelea volum. Fost şef al electricienilor în parcul auto al uzinei, Marinică Fologea a debutat în 2017 cu un volum de memorii despre viaţa în Armată, iar anul trecut de relatări despre politică. În ambele cărţi, dar cu precădere în prima, apar şi aspecte legate de activitatea la uzină.
Fost director la ARO şi la FPSA ARO, inginerul Sergiu Marcu (foto) a anunţat de mai mult timp că are în pregătire o monografie a fostei platforme industriale. Primul volum stă să apară. Şi Mihai Mărţişor Ciobanu, fost director la ARO şi Cesar, cochetează cu scrisul, fiind preocupat în special de istorie şi lingvistică. Lucrează la mai multe cărţi şi a scos pe piaţă interesantul volum denumit „Despre cuvinte Protoegiptene, Sumeriene şi Akkadiene din limba Română”. El nu evidenţiază ARO, dar o face, în schimb, un alt inginer de la Cesar, Marian Bădiţă, cel care a realizat o carte care cuprinde date tehnico-istorice despre uzină şi maşină.
Fost angajat la marketing, Ioan Crăciun este acum directorul Editurii „Ars Docendi” a Universităţii Bucureşti şi curator al Galeriei „Arta” Câmpulung. A cochetat de-a lungul timpului cu presa scrisă şi este autor şi coautor al mai multor volume dedicate în special istoriei şi culturii zonei Muscel.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii