Valoarea nutritivă a fructelor, în afara conținutului lor în glucide, săruri minerale, acizi, se datorează, în principal, cantităților însemnate de vitamine pe care le sintetizează. Vitaminele sunt biocatalizatori ai proceselor vitale, indispensabile vieții, lipsa lor din organism provocând grave tulburări funcționale metabolismului.
Organismul omenesc, cu anumite excepții, nu este capabil să-și sintetizeze vitaminele necesare. Pe de altă parte, imposibilitatea de stocare în organism a vitaminelor, nici măcar de la o zi la alta, presupune aportul permanent în rațiile alimentare a unor componente bogate în vitamine. Între acestea, sucurile din fructe sunt cele mai recomandate, complexul vitaminic A1, B1, C, D, E, F, K, PP este conținut în fructe în cantități diferite, în funcție de caracterul genetic al speciilor și soiurilor. Anticipând greutățile care vor surveni după integrarea în UE în valorificarea fructelor autohtone, mai ales a merelor, Societatea Națională a Pomicultorilor a întreprins o acțiune încă din 1995-1996, de a mai găsi și alte alternative de consum, diminuând, în același timp, proporția enormă, uneori până la 25-35%, din producția de mere care ia calea distilării, sub formă de rachiuri (țuică). Amintim că în unele țări, de exemplu Elveția, consumul de sucuri pe cap de locuitor tinde spre 15 l anual, în Franța spre 10 litri; în timp ce la noi pășim spre 1-2 l ?! Precizez, sucuri din fructe și nu falsul și bogatul sortiment de băuturi răcoritoare, intens colorate și acidulate, care umplu rafturile magazinelor până în cele mai îndepărtate cătune, fără nicio opreliște!
Citește și Pastila de frumos. „Expoziţia Naţională Horticolă Permanentă” (I)
Comercializate sub noțiunea generică de „sucuri”, acestea aduc un mare deserviciu dezvoltării adevăratului suc, fără a mai avea în vedere influența negativă asupra copiilor, mai ales. Alături de o parte din echipamente procurate din Franța, completate cu unele confecționate pe plan local, s-a asamblat o linie tehnologică simplă, manufacturieră, cu ajutorul căreia s-au realizat câteva „șarje” de sucuri pasteurizate. S-a reușit chiar și o promovare prin organizarea unor degustări publice la București, în prezența presei centrale.
Lent, dar inițiativa a început să dea roade, mai ales că, în ultimii ani, dificultățile în desfacerea merelor este de-a dreptul dramatică, ajungându-se, toamna trecută, până la abandonarea fructelor neculese în pomi.
Micile făbricuțe, câteva zeci în întreaga țară, și-au procurat liniile tehnologice din Germania, Austria, Franța. Pe scurt, procesul de producere a sucurilor conservate prin pasteurizare constă în: sortare, zdrobire, fără piese metalice în contact cu pulpa; presarea, există mai multe metode, pasteurizarea la 82 grade C, timp de 5 minute, nu fierbere (s-ar distruge viraminele); îmbutelierea, etichetarea. Randamentele în suc, în funcție de specie și soi, în jur de 70%, Merele constituie baza, suportul producției de sucuri, dar varietatea și sporirea calității o asigură amestecul cu gutui, coacăze, cătină, zmeură și cu legume – morcov, sfeclă roșie ș.a. De subliniat, din păcate, totala absență a sprijinului din partea autorităților centrale și locale prin dezvoltarea rețelei, pentru promovarea și mai ales pentru confecționarea echipamentelor specifice în țară.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Grădina botanică (II)
0 Comentarii