În ultimul timp, România este agitată, fierbe, un nou scandal mediatic, trădători, distrugători de țară. Luptele se dau la cel mai înalt nivel instituțional. Am aderat la un acord eonomic negociat din 1999. Obiectivul pe care și l-a propus a fost acela de a crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cuprinzând 700 milioane de consumatori; UE – 450 milioane, Mercosur – 260 mil. consumatori.
Gruparea Mercosur este similară UE, constituită din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Zona economică urmând a fi realizată treptat, în 10-15 ani în care, succesiv, vor fi eliminate taxele vamale. În principiu, acordul are menirea ca partenerii să vândă mai mult, mai ieftin, în așa fel ca toți să câștige. De amintit că actualele taxe vamale, de exemplu pentru utilaje, componente, mașini, care se exportă în țările respective, este destul de mare, 35%. În prezent, schimburile comerciale UE – Mercosur depășesc 110 miliarde euro, anual. Acordul a fost acceptat în 9 ianuarie de către ambasadorii UE, acord preliminar, votat de 15 state, cu o populație de 65% din UE. Urmează semnarea în Paraguay, țară ce deține președinția actuală a Mercosur, prin deplasarea președintei Comisiei UE, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului UE, Antonio Conta. Acordul va intra în vigoare în formă interimară. Urmează votul în Parlamentul UE. Apoi ratificarea individuală de către fiecare stat membru.
Luptele care se duc la noi, acuzele, au la bază lipsa unei anume metodologii de avizare, o discuție publică, studii de impact. Se evidențiază oportunitățile și beneficiile pe care le-ar avea domeniul industrial, mașini, utilaje, produse chimice ș.a. Apocalipsa o reclamă sectorul agricol și în special zootehnia. Teama de concurență neloială la unele produse cum ar fi carnea de bovine, carne de pasăre, zahăr, porumb. Se acuză condiții asimetrice de realizare: în timp ce în UE există cadru restrictiv, unele substanțe, îngrășăminte, pesticide ș.a., fiind interzise, limitate, având ca efect costuri de producție ridicate, în Mercosur agricultura este mult mai permisivă, rezultatul fiind produse mult mai ieftine, fără standarde care să le asigure stare de sănătate consumatorilor europeni. Dar una este să fii prevăzător, alta este să te temi de „drobul de sare” care ar putea să îți cadă în cap! Negociatorii UE au ținut seama de posibile efecte negative și au prevăzut numeroase clauze de salvgardare, de protejare a pieței, cum sunt cotele de piață, plafoane de 5-8%, după care, dacă se constată nfluențe negative în piață la un anume produs, se poate interveni cu suspendarea scutirii de taxe, revenindu-se la taxe sporite. Comisia UE a aprobat chiar o linie de finanțare pentru intervenție de protecție, de 45 miliarde euro, din care pentru România – 3,8 miliarde euro, bonus pentru producătorii români afectați.
În ce mă privește, făcând o analiză sumară asupra unor politici de la noi, care se străduiesc să plafoneze prețurile la unele produse alimentare pentru a le face accesibile la tot românul, mă întreb de ce ne temem de produse ieftine apărute pe piața românească? În loc de memorandumuri, de strigăte pe străzile Strasbourgului, mai util ar fi ca responsabilii de soarta agriculturii noastre să găsească soluții pentru o agricultură eficientă, rentabilă, care să reziste în competiție chiar cu produsele ce provin din Mercosur. Am abordat tema de față nu ca să mă alătur tagmei de „părerologi”, despre orice, de care sunt pline unele ecrane, ci ca un trăitor efectiv al fenomenului concurențial între țări cu condiții naturale diferite. În 1969, în cursul celor 9 luni petrecute într-un stagiu de specializare în Franța, am mâncat piersici din soiurile timpurii coapte în Spania, cu două săptămâni înaintea acelorași soiuri coapte în fermele franceze. La apariție, cele franceze, nemaifiind „trufandale”, s-au vândut la prețul etapei, mult mai mic. Fermierii francezi au beneficiat de un „bonus” compensator. Totul se poate rezolva când mintea (dacă o avem) este pusă în operă, nu strigătul și, mai dăunător, politicul, bată-l vina!
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Tot gândind la „Simfonia Lalelelor”
Citește și Pastila de frumos. Despre „Tagma păcălitorilor”
0 Comentarii