Era într-o vineri, la prânz, când l-am sunat pe purtătorul de cuvânt de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Mă interesa dacă, într-adevăr, așa cum anunță ministrul Mircea Fechet, începe reforma la Romsilva, dacă intră la verificări și Direcția Silvică Argeș, dacă vor fi eliminate bonusurile nerușinate, dacă și iar dacă… Cel de la Comunicare mi-a spus că e foarte ocupat și că mă sună el, când se mai eliberează. Nu m-a sunat. Ori că era vineri, zi scurtă la stat – și ce stat, ditamai ministerul! – ori că nu s-a eliberat, din cauza sarcinilor de serviciu, cert e că nu m-a sunat; nici săptămâna următoare, luni, marți, miercuri…
Așa că l-am sunat eu, joi dimineață, direct pe ministrul Mircea Fechet: „Bună ziua! Sunt ziarist la «Jurnalul de Argeș» din Pitești”… Nu m-a lăsat să continui și mi-a răspuns politicos, dar grăbit: „Bună ziua! Pot să vă sun eu mai târziu?” Tot era ceva, chit că știam cât de greu își găsesc timp unii demnitari când e vorba de presă… Așa că mi-am văzut de treabă. Seara, când s-a încheiat evenimentul cultural de la Galeriile „Ilfoveanu&Badea”, m-am gândit să-l deranjez, totuși, pe domnul ministru cu încă un apel. Era în jurul orei 18.30, mă aflam în Piața Primăriei Pitești, când m-a sunat… Mircea Fechet.
Nu cred că mai e nevoie s-o spun, dar o fac: ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor s-a scuzat că n-a putut să mă sune mai devreme. Apoi, fără să se gândească vreun moment că-i cad galoanele, a răspuns la întrebări, ba chiar a cerut anumite explicații când nu știa exact despre ce este vorba. În pagina 8 a ediției de astăzi a ziarului nostru am publicat această discuție, la finalul căreia i-am mulțumit domnului Mircea Fechet pentru curaj, fermitate și transparență, atribute care n-ar trebui să lipsească niciunui demnitar, fie el politician sau (înalt) funcționar public.
La polul opus, al lipsei totale de comunicare, al relei credințe, al încălcării legii accesului la informațiile de interes public, exemplele sunt multe. În general, răspunsurile pe care le primim de la instituții ale statului sunt contrar principiului transparenței, conform căruia accesul la informațiile publice ar trebui să constituie regulă, iar limitarea accesului – excepție. În cazul Inspectoratului de Stat în Construcții, ca să dăm un exemplu, „Jurnalul de Argeș” a obținut abia în instanță acces la un document, un aviz de la Ministerul Mediului, necesar emiterii autorizației de construire a sediului Inspectoratului Județean în Construcții Argeș. Culmea e că, deși am dovedit, prin hotărâre definitivă, că acel document e public, el ne-a fost pus la dispoziție doar în urma acțiunii unui executor judecătoresc!
Și-atunci, prin comparație, repet: mai rar ministru ca Mircea Fechet!
Citește și Politică, delicatese şi multe trese
Citește și O spun cu tărie: nimeni nu-mi poate lua dreptul de a scrie!
0 Comentarii