În acest weekend, la Casa de Cultură a Sindicatelor, Centrul Cultural Pitești organizează a 18-a ediție a Festivalului Național de Muzică Lăutărească Veche ZAVAIDOC. Cu acest prilej, dezvăluim publicului o scrisoare trimisă de o nepoată a lui Zavaidoc, cu prilejul primei ediții.
„Stimaţi participanţi şi prieteni ai Festivalului Zavaidoc,
La mulţi ani şi cu bucurie pentru naşterea acestui festival de reabilitare a muzicii lăutăreşti! Să se perpetueze în peisajul evenimentelor culturale ale României ca şi festivalul !
Noi, nepoţii de soră ai lui Zavaidoc, din cauza vârstei foarte înaintate (78, 81, 83, 85 ani), nu am putut veni să ne bucuram alături de dvs. la această sărbătoare a muzicii lăutăreşti, dar suntem alături de dvs. cu tot sufletul. Un big hag pentru verişoara noastră Puşa, pe care am lăsat-o tare micuţă când noi am plecat – siliţi de împrejurări şi nu transfugi, cum ne-a numit un oarecare în cotidianul „Ziua”.
Tatăl nostru, fiind cetăţean grec, a fost OBLIGAT să părăsească România în 1948, căci comuniştii români doreau purificarea etnică, ca şi naziştii lui Hitler! A plecat din ţara pe care o considera că este a lui cu cinci copii orfani de mamă, cu vârste între 18 şi 6 ani. Până şi instrumentele muzicale ale tatălui şi surorilor mai mari au fost oprite la vama românească, ca sa nu… ascundem în interiorul lor aur şi bijuterii. De unde atât aur, când casa ne-a fost bombardată la atacul aerian de deasupra Bucureştiului din aprilie 1944, sub ruinele cărora şi-a găsit mormântul şi măicuţa noastră, Zoe, singura soră a lui Zavaidoc?
Te doare inima când auzi de atâta răutate în inimile unora când noi ne-am considerat românce şi în Grecia şi în Australia şi, pe unde am cântat, am cântat sub numele de: ,,Grupul Românesc”. Şi am cântat ca să alinăm celor ce şi-au găsit o noua ţară, o nouă casă atât de departe de meleagurile naşterii lor! Cât au sângerat inimile noastre numai Dumnezeu ştie şi ar trebui ca aceşti… mari ,,patrioţi’’ să mai gândească şi ei din când în când, imaginându-şi soarta unui tată cu cinci copii de gât şi, practic, numai cu cămaşa pe ei, plecaţi. Şi autentici transfugi să fi fost, nimeni nu fuge de bine. Or fi fost motive de îşi luau unii traista în băţ şi plecau, hăt!, la capătul lumii.
Dar să nu întristez această sărbătoare cu amărăciunea noastră. Succes! Mult succes!
Paula-Sofia Vorumos
Australia, 16 noiembrie 2006
Citește și Piteștiul va străluci de sărbători! Săptămâna viitoare se aprind luminițele
Citește și Concert caritabil de colinde la Micești. „Glasul Arhanghelului” și Corala „Armonia” din Constanța
0 Comentarii