# Dorinţă-şoc a viitorului parlamentar Bulf Cornel Cătălin. Expert în industria petrolieră și extractivă, Bulf Cornel Cătălin se încăpățânează ca printre proiectele sale de mandat de parlamentar să introducă repornirea Arpechimului. După o viață de muncă în acest domeniu și pe diferite platforme, acesta s-a hotărât să pună punctul pe I și să le spună argeșenilor că se înhamă la această grea sarcină de a reporni Arpechimul. Acesta a dat câteva detalii și spune că este convins că Arpechimul poate fi pornit și oamenii își pot relua locurile de muncă. Bulf este candidatul Alianței România Dreaptă pe Colegiul Pitești Nord care cuprinde și comunele Băbana și Bascov și este unul dintre puținii experți în domeniu care pot da detalii exacte legate de subiectul Arpechim. Întrebat de ce abia acum a spus aceste lucruri, acesta a declarat că i s-a părut rușinos când a văzut că toată lumea a vorbit despre acest subiect cu toate că habar nu avea și că i s-a părut trist pe de altă parte, că nici măcar un expert în domeniu nu a explicat oamenilor ce înseamnă Arpechim și care ar fi soluția.
„De mai bine de doi ani, Arpechim nu produce nimic”
# De ce se uită Guvernul lung la problema Oltchim – Arpechim?
– Când au început privatizările, bănuiesc că cei care ne conduceau la acea vreme erau specialişti. Vorbim despre comuniştii din linia a doua, eşalonul doi PCR. Toată industria comunistă este o industrie interdependentă. Este inutil să ne gândim azi că atunci când a fost vândut Petromul nu se ştia că Arpechimul este clar în interdependenţă cu Oltchimul. Prin contractul de privatizare trebuia luată măsura ca Arpechimul să poată asigura sau să oblige pe OMV să asigure materie primă pentru Oltchim. În urma deciziilor economice din interiorul OMV care pot fi corecte din punctul de vedere al OMV-ului, acest Arpechim este sacrificat, în momentul ăsta zace, de mai bine de doi ani nu produce nimic. Acest lucru determină căderea Oltchimului. S-au simţit ceva ameninţări la adresa OMV din partea oricărui Guvern? NU! Deci, este clar că în contractul de privatizare nu a fost prevăzută niciun fel de legătură. Petromul nu va pleca din România. Pe energie nimeni nu pleacă. Preţul de extracţie a petrolului în 2004 era între 14,2 şi 17,8 dolari per baril şi se vindea cu 25 de dolari per baril. Şi Petromul era rentabil.
# Şi cu toate astea nu se plătesc salarii oamenilor şi avem şomeri cu miile.
– Este o diferenţă enormă între salariile primite de conducerea OMV din alte ţări şi cea din România. Străinii primesc salarii chiar şi de zece ori mai mari decât românii. Nu se plătesc salarii, dar avem oameni care se ocupă de punerea pe butuci a unor obiective de stat pe un salariu de 50.000 de euro. De asta nu poate USL să dea salarii la Oltchim şi la Arpechim, ei preferă să dea salarii astronomice la clientela lor politică şi nimic la români şi la argeşeni!
# Ce ar însemna redeschiderea Arpechimului? Este posibilă?
– Redeschiderea rafinăriei ar însemna pentru OMV o pierdere, o cheltuială mai mare, iar dacă ar vinde-o statului sau unui alt cumpărător ar însemna apariţia unui al patrulea jucător în piaţa benzinei şi ar strica nişte înţelegeri mai vechi în piaţa combustibililor. De asemenea, ar duce şi la schimbarea acestui triunghi amoros: Lukoil – OMV – Rompetrol. Gândiţi-vă că Rafinăria Piteşti a fost la un moment dat, acum 20 de ani, perla rafinăriilor din sud-estul Europei. Era cea mai nouă şi era făcută să prelucreze petrol irakian, petrol cu mult sulf şi care este mai ieftin. Asta ar însemna că acest concurent vine cu petrol mai ieftin, care este din abundenţă pentru că Irakul este cel mai mare exportator de petrol din lume. Asta ar însemna un jucător foarte mare care ar putea să ducă preţurile mai jos. Nouă ne-ar conveni, însă nu îi convine OMV-ului. Deci cu un minimum efort și gândire corectă se poate!
„Cred că vocaţia pentru a schimba societatea trebuie să o aibă parlamentarul”
# Vă doriți, ca și argeșenii, să redeschideți Arpechimul. Dar nu supărați greii politicii?
– Eu cred că pot să o redeschid. Nu vreau să mă laud, dar cred că pot face acest lucru. Am încăpăţânarea de a-mi duce o idee până la capăt. Asta este cheia mea secretă. Acest popor a fost condus permanent de personalităţi. Eu nu am impresia că sunt o personalitate. Eu doresc să fiu acel deranjament extern care determină o mişcare. Eu vreau să fiu cel care iniţiază un nou mod de a gândi.
# De ce s-a greșit atât de mult la Arpechim? Unde s-a greşit, de fapt?
– S-a greșit pentru că locul de muncă nu există în viziunea capitalistă decât ca mijloc de a crea ceva. Primul lucru care trebuie făcut atunci când te gândeşti la locuri de muncă este să te gândeşti, de fapt, la afacere. În momentul în care te gândeşti la o afacere şi proiectul îţi iese ca fiind sustenabil şi nu pentru două luni sau cinci luni, înainte de alegeri cum se porneşte acum Oltchimul. Te gândeşti la o variantă de 7-10 ani pentru că trebuie să investeşti, să îţi recuperezi investiţia şi să ai şi o plus valoare, pentru că nu investeşti să pierzi banii. Business-ul şi proiectul trebuie întâi analizate. Locul de muncă este doar consecinţa acestui business, iar cei care s-au ocupat de aceasta platformă au gândit ca înainte de `89 şi au muncit ca atare!
# De ce nu a rezolvat USL –ul această problemă, mai ales că a promis de câteva ori acest lucru?
– Timp de 50 de ani, învăţământul politic promovat de Partidul Comunist a fost cel care ne-a arătat ce trebuie, de fapt ce este bine să facem ca societatea socialistă, multilateral dezvoltată, să prospere. Cred că în mentalul poporului român a rămas acest lucru, că partidul trebuie să ne arate ce trebuie să facem ca lucrurile să fie corecte şi bune în ţara asta. Oricum, aici nu mai este vorba de partid, deoarece acum avem partide. În momentul în care avem partide nu mai putem vorbi de doctrine şi opinii diferite, nu mai ai pretenţii de la partide. Cred că vocaţia pentru a schimba societatea trebuie să o aibă parlamentarul.
Interviu realizat de Cristina Simion
