Casa de Cultură a Sindicatelor din Piteşti este o instituţie de primă importanţă în cultura argeşeană şi, implicit, în cultura românească. Una despre care nu se vorbește, din păcate, și pe care pusese ochii un mare om de afaceri.
Proiectată de regretatul arhitect Cezar Lăzărescu, fost preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, clădirea a fost dată în folosinţă în anul 1971.
Câteva zeci de ani aici au crescut ansambluri de muzică şi dansuri tradiţionale, de folclor, de artă, de muzică corală, aşa încât, în festivalurile interne şi internaţionale, au ţinut fruntea sus pentru argeşeni şi români: mai mult de 1000 de diplome cu locul I, medalii şi cupe. În Bolivia, Israel, Germania, Franţa, Portugalia etc. tricolorul şi imnul românesc au ridicat în picioare mii de străini.
Sunt mulţi cei cărora li se cuvine să li se mulţumească în mod special: Emanoil Popescu, Ion Croitoru, Magdalena Ioan, Sanda Popescu, George Gomoiu, Georgică Paraschivescu, pr. George Neacşu, Dorin Oancea, Constantin Polexe, Constantin Sorescu, Marian Stănoiu, Stelian Martin, George Olteanu.
Pictură, sculptură, grafică, metaloplastie, artă populară au adus pe rând motive de încântare publicului cunoscător prin expoziţiile grupate în saloane tematice. Aici s-au organizat 15 ediții ale SIMFONIEI LALELELOR.
Pe simezele galeriilor, alături de nume mari din pictura românească, au stat semnăturile membrilor cenaclului de arte plastice ,,Plaiuri argeşene”: Ion şi Ilse Andrei, Eugeniu Ivănescu senior, Eugeniu Ivănescu junior, Constantin Samoilă, Ion Bratu, Ion Ungureanu, Cezar Marinescu, Lucian Manu, Victoria Surugiu, Tamara Tomina, Victoria Sorescu, Ion German.
Remarcabilă a fost prezenţa în Salonic-Grecia, la sărbătoarea anului european în 1998, când C.C.S. a reprezentat România.
Cartea şi biblioteca sunt incontestabil valori pe care le-au oferit cu generozitate iubitorilor de literatură. În sala de lectură a bibliotecii piteştene a C.C.S. au venit, la întâlnirea cu publicul lor, Marin Sorescu, Nicolae Breban, Gheorghe Tomozei, Ana Blandiana, Alexandru Ivasiuc, Adrian Păunescu şi mulţi alţii.
Aici a funcţionat 20 de ani unul dintre cele mai productive cenacluri literare din Argeş: ,,Sind ’89”, considerat de critica de specialitate chiar o grupare literară. De amintit, Sorin Durdun, Constantin Gligore, Gabriel Grigore, Liviu Măţăuanu, Tiberiu Frim, Nicoleta Popa, Dragoş Popescu, Florentin Sorescu, Liviu Ştefănescu, Dragoş Tudose, Alexandru Ştirbu, Nina Vasile şi alţii. Volumele lor, individuale sau colective, sunt cunoscute în ţară pentru că s-au bucurat de lansări anuale la târgurile şi saloanele naţionale de carte din Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi, Reşiţa. Mai mult, 20 de ani, ştafeta a fost preluată de gruparea din jurul scriitorului Marin Ioniţă şi a Cenaclului literar pentru copii ,,Sind Junior”, condus acum de un fost cursant.
A şaptea artă, filmul şi cultura cinematografică, a delectat publicul cunoscător prin memorabile întâlniri cu nume uriaşe din regia şi filmul românesc: Liviu Ciulei, Sergiu Nicolaescu, Florian Potra, Silviu Stănculescu, Florin Piersic, Amza Pellea, Leopoldina Bălănuţă, I.D. Suchianu, Ion Caramitru. Ani de zile, zeci de ani, în sala de spectacole s-au jucat piese de teatru cu casa închisă. A existat o colaborare frumoasă cu teatrele naţionale din toată ţara, în mod special cu cele din Bucureşti: Naţional, Nottara, Bulandra, Tănase, Teatrul Mic, Opera şi Opereta.
Nu trebuie uitat că aici au fost prezente mari personalităţi din viaţa publică românească, în colocvii şi simpozioane de literatură şi artă, știință, cercetare și inventică, medicină, istorie: acad. Ștefan Milcu, Gheorghe Macovschi, Nicolae Leonăchescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Teodorescu, Edmond Nicolau, Dinu Giurăscu, Manea Alexa, Ioan Scurtu, Gr. Moisil, Henri Coandă, D. Almaș și mulți alții.
Pe de altă parte, an de an, de o mare popularitate s-au bucurat cursurile de operatori calculator, contabilitate, ajutor programator, electricieni, cosmetică, coafură, croitorie, surori medicale, engleză, franceză, balet și pian. S-a reușit să fie oferite oamenilor, membrilor de sindicat şi familiilor acestora, gratuit, cursuri de franceză, engleză și operatori calculatoare.
De regulă, se consideră că aici doar sunt găzduite spectacole. Nu! Există o susținută activitate cultural-educativă de care ar trebui să se țină cont.
Citește și „Cei trei fantastici”, la Cinematograful de Artă „Mircea Diaconu”
Citește și Artistul Dragoș Botezat expune la Muzeul Golești
0 Comentarii