Astăzi are loc o eclipsă totală de Soare vizibilă din sudul Australiei, sudul Africii, sudul Americii de Sud, Pacific, Atlantic, Oceanul Indian şi Antarctica.
Eclipsele de Soare se observă numai din anumite locuri de pe glob, iar faza maximă, de totalitate, se observă doar pe o fâşie lată de 200 km, de aici decurgând şi raritatea lor, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Eclipsa totală de Soare din 4 decembrie 2021 este a 14-a eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Faza totală a eclipsei nu va putea fi observată decât de pe suprafaţa Atlanticului de Sud, apoi va trece peste Antarctica Occidentală, şi va lua sfârşit în extremitatea sudică a Pacificului. Va putea fi observată şi ca o fază parţială foarte slabă, din sudul Africii şi din sud-estul Australiei.
CITEȘTE ȘI: Deficitul de încasare a TVA. Țările UE au pierdut venituri în valoare de 134 de miliarde EUR
Această eclipsă va fi una neobişnuită, deoarece traseul de deplasare este de la est la vest în Antarctica de Vest, în timp ce în cazul majorităţii producerii eclipselor deplasarea este de la vest la est.
Eclipsele de Soare pot fi de trei tipuri: parţiale, inelare şi totale. Avem cam o eclipsă totală la 40 de ani, vizibilă din aceeaşi regiune de pe pământ. Cele parţiale sunt mai dese şi se produc atunci când Luna trece peste discul Soarelui, neacoperindu-l complet.
Atunci când lungimea axei conului de umbră al Lunii este mai mică decât distanţa Pământ-Lună, vârful conului de umbră fiind situat între două corpuri, se produce o eclipsă inelară de Soare. Pentru punctele terestre aflate în domeniul delimitat de prelungirea conului de umbră va avea loc o eclipsă inelară de Soare, din aceste puncte fiind vizibil un inel periferic al Soarelui.
CITEȘTE ȘI: Aplicație pentru sesizări – SmartCity Pitești – disponibilă pentru smartphone
O eclipsă totală de Soare este unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice şi are o fază parţială şi o fază de totalitate. O eclipsă totală de Soare este importantă pentru că discul Soarelui este complet acoperit, în aşa fel încât specialiştii pot studia coroana solară. Cu cât activitatea solară este mai intensă, cu atât coroana solară este mai spectaculoasă şi multitudinea de fenomene solare mai interesante. E vorba de explozii şi protuberanţe solare, care pot fi studiate, filmate şi fotografiate. Instrumentele, numite coronografe, se folosesc pentru simularea unei eclipse, pentru a putea fi studiată această coroană, dar ele nu pot face ce face Luna. Ea acoperă atât de bine discul solar dintr-o pură coincidenţă: este de circa 400 de ori mai mică decât Soarele, dar este tot de circa 400 de ori mai aproape de noi decât Soarele. Rezultatul: cele două astre apar pe cer cu un diametru aproape identic. Deci, fără această coincidenţă, nu ar mai avea loc eclipse de Soare.
0 Comentarii