# Direcţia Silvică a făcut publice preţurile cu care şi-a înstrăinat acareturile # Spre comparație, în 2013, Ivănescu a trebuit să achite 1,3 miliarde lei, de 12 ori mai mult, pentru încă un canton în aceeași localitate – Rătești. Într-un număr anterior, vă informam că magnatul Nicolae Ivănescu a cumpărat, direct sau prin interpuşi, trei dintre cabanele şi cantoanele scoase la vânzare de Direcţia Silvică Argeş. E vorba de cantonul locuinţa pădurarului de la Răteşti şi de cantonul silvic de la Izvoru, cumpărate în 2011, dar şi de un alt canton de la Răteşti, cumpărat anul trecut prin firma SC DB Proiect AG. Ceea ce surprinde e diferența mare de preț, între primele două achiziții, făcute pe vremea fostului director Ion Dobrinoiu și cea de-a treia, făcută anul trecut, sub mandatul actualului șef al Direcției Silvice, Armand Chiriloiu. Ei bine, Ivănescu a achiziţionat cantonul de la Izvoru la un preţ foarte mic, de numai 110 milioane lei vechi, în timp ce cantonul cu anexe de la Răteşti, vândut de Direcţia Silvică Argeş anul trecut, a costat de vreo doisprezece ori mai mult, adică peste 1,3 miliarde lei vechi.
Chiriloiu a schimbat calimera: n-a mai vândut pe nimic
Dar, ca să nu se creadă că ar fi vorba de vreo confuzie, vă prezentăm în continuare prețurile exacte de achiziție ale tuturor cabanelor silvice scoase la vânzare în ultimii ani de către D.S. Argeş. Astfel, cantoanele de la Izvoru şi Răteşti, care se aflau pe terenuri proprietate privată aparţinând magnatului Nicolae Ivănescu, au fost scoase la vânzare de Direcţia Silvică Argeş în 2011, pe un preţ foarte mic: de doar 11.115 lei primul, respectiv 32.922 lei (329 de milioane lei vechi) cel de-al doilea.
Spre comparație, anul trecut, Direcţia Silvică Argeş a mai scos la licitaţie alte patru cantoane şi cabane, dintre care două situate pe domeniul public. Directorul instituţiei, Armand Chiriloiu, ne-a spus că toate vânzările s-au făcut prin licitaţie publică cu strigare, în baza aprobării Consiliului de Administraţie al RNP Romsilva, cu aprobarea preţurilor de pornire a licitaţiilor dată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi cu participarea delegaţilor ministerului şi ai RNP Romsilva. Iar cel mai bun exemplu e tot magnatul Nicolae Ivănescu, cel care n-a mai avut încotro și a trebuit să plătească un preț destul de mare. E vorba tot de un canton de la Răteşti, care fost cumpărat, cu tot cu anexe, de către firma SC DB Proiect AG din Piteşti, administrată de Brebu Iuliana, dar în spatele căreia se află, de fapt, tot cel supranumit „Nenea”. Pentru această achiziţie, pe care și-a dorit-o cu orice preț, Ivănescu a trebuit să scoată din buzunar nu mai puţin de 1,3 miliarde lei vechi (138.300 lei).
Austriacul Cristoph Promberger a plătit 3,5 miliarde lei vechi pe o cabană din Rucăr
Celelalte trei cantoane au fost vândute unor cetățeni străini. Astfel, cantonul de la Brânzari-Budeasa, din comuna Miceşti, a fost cumpărat de firma SC Cerasus Avium SRL din Bucureşti, pentru suma de 13.3640 lei (133 milioane lei vechi). Respectiva firmă, care deţinea deja terenul pe care se află construcţia silvică, e administrată de francezul Ledentu Stephane Jean-Marie şi are ca domeniu de activitate exploatarea forestieră, comerţul cu lemn şi investiţiile forestiere.
Cabana Richita şi cantonul Valea Vladului, ambele situate în comuna Rucăr, pe terenuri aparţinând domeniul public, au fost vândute de Direcţia Silvică Argeş lui Cristoph Promberger, austriacul care deţine oficial 10.000 de hectare de pădure în Argeş şi Braşov. Vă reamintim că Promberger nu a cumpărat în nume propriu cele două cabane, ci prin intermediul organizaţiei de mediu pe care o conduce şi cu care derulează proiecte în Munţii Făgăraş, Fundaţia Conservation Carpathia, cu sediul în Şinca Nouă, judeţul Braşov. Organizaţia de mediu a austriacului Cristoph a investit o sumă considerabilă de nu mai puţin de 3,5 miliarde lei vechi (350.000 lei) pentru a achiziţiona cabana Richita. Cantonul Valea Vladului a fost însă mult mai ieftin, costând de zece ori mai puţin, adică 35.000 lei (350 milioane lei vechi). Mai trebuie spus că terenurile pe care sunt situate cele două construcţii silvice se află în proprietatea statului, astfel că cumpărătorul a trebuit să încheie cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice contract de concesiune a terenului.
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii