Dorel Manea s-a născut în anul 1946 și a decedat în anul 2000. A fost un virtuoz al naiului, a fost omul care a ştiut să valorifice folclorul muzical, ridicându-l acolo unde îi era locul. A fost cel care, alături de ansambluri folclorice reprezentative, a făcut cunoscut cântecul popular românesc peste hotare.

A condus „Doina Argeșului” imediat după Revoluția din 1989

În decursul carierei sale îl găsim pe naistul Dorel Manea la pupitrul Fanfarei Garnizoanei din Piteşti, dar şi al Ansamblurilor: „Argeşul” din Curtea de Argeş, „Chindia” din Piteşti, „Murguleţul” din Costeşti, „Poiana” din Poiana Lacului, „Plaiuri argeşene” din Piteşti, „Dacia” din Mioveni, „Dorul” din Piteşti şi „Căluşul” din Scorniceşti, Ansamblul folcloric profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu și Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare. Din 1989, de când a preluat Orchestra „Doina Argeşului”, şi până în anul 2000, când a plecat să dirijeze în ceruri, Dorel Manea a reuşit să readucă, prin intermediul instrumentiştilor pe care i-a promovat, spiritul de altădată al acestei prestigioase „Orchestre” cu care a concertat în aproape toate oraşele ţării, dar şi în străinătate. Dorel Manea a făcut numeroase înregistrări în Radio şi în albumele unor solişti de prestigiu de astăzi, fiind un adevărat şlefuitor de talente.

Mioveniul a găzduit Concursul „Dorel Manea”

Centrul Cultural Educativ din Mioveni a găzduit în luna noiembrie în fiecare an mai multe ediții ale Concursului Național al Grupurilor Vocal-Folclorice Bărbătești „Dorel Manea”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local Mioveni, Centrul Cultural Mioveni, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeş și Casa de Cultura a Sindicatelor „Dacia“ din Mioveni. La acest important eveniment au participat numeroase formații de muzică populară din diferite regiuni ale țării. Dorel Manea a fost un virtuoz al naiului, un dirijor polivalent și un profesor competent. Ca un adevărat șlefuitor de talente, a fost omul care a știut să valorifice folclorul muzical, ridicându-l acolo unde îi era locul. Intuindu-i talentul aflat în ascensiune, maestrul Ludovic Paceag îi spunea, prin anii 1980, profesorului Costin Alexandrescu: „Dorel Manea este un bulgăre de aur pentru mișcarea folclorică din Argeș și din țară”.

A înfiinţat Grupul folcloric instrumental „Dorul”

În cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, Dorel Manea a înfiinţat Grupul folcloric instrumental „Dorul”, în 1980 a creat Grupul folcloric de instrumente vechi de suflat „Fluieraşul” şi formaţia de ţambale a Căminului Cultural din Poiana Lacului. Împreună cu coregraful Dorin Oancea a contribuit la formarea Ansamblului „Dorul” şi Ansamblului ţărănesc „Poiana” din Poiana Lacului. A contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Ansamblului folcloric „Murguleţul” de la Costeşti şi a altor colective artistice de la Suseni, Tigveni şi nu numai. A semnat conducerea muzicală a spectacolelor susţinute de numeroase ansambluri. Din martie 2001, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Dacia din Mioveni poartă numele „Dorel Manea”.

Lăutarii, exponenţii cei mai vechi ai profesionismului muzical

Muzica lăutărească este una dintre cele mai vechi forme de muzică instrumentală, dar în acelaşi timp şi prima muzică de formă profesionistă. Lăutarii, exponenţii cei mai vechi ai profesionismului muzical, au purtat prin intermediul cântecului, din generaţie în generaţie, istoria românilor, au înveselit la nunţi, botezuri şi petreceri pe ţărani, ca şi pe mahalagiii oraşelor, uimind pe străinii aflaţi în trecere pe meleagurile noastre.
Muzicologul Viorel Cosma scrie că termenul „lăutar” vine de la „lăută”, instrument şi expresie împământenite încă de pe la jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu pătrunderea primelor influenţe occidentale în ţara noastră. În Biblia de la Bucureşti a lui Şerban Cantacuzino din 1688 găsim expresia „llăutarii zicând cu alăutele lor”. Mult mai vechi decât termenul de „lăută” sau „llăută” este cel care exprimă acelaşi lucru, provenit, se pare, din rusescul „skripka”. Argeşul şi Muscelul au fost din totdeauna leagănul muzicienilor de mare valoare, precum Nae al lui Pintilică, Ioniţă Bădiţă, Luca Codin, Nelu Briceag, Ştefan Marica, Ion Matache, Alexandru Cercel, Marin Teodorescu Zavaidoc etc.
A devenit o realitate faptul că în unele ţări europene, începând cu jumătatea secolului XX, s-a pierdut aproape complet folclorul ca fenomen viu al culturii populare, chiar şi în unele zone în care muzica ţărănească era prezentă încă în unele practici tradiţionale, creaţia populară tinzând tot mai mult să se integreze genurilor de divertisment ce se adresează unui public larg şi eterogen. În aceste condiţii înfiinţarea unei orchestre profesioniste de muzică populară era imperios necesară.
Astfel, la 1 iulie 1955 a luat fiinţă Orchestra „Doina Argeşului” din iniţiativa lăutarilor regiunii, orchestră de muzică populară care trebuia să contribuie la promovarea totală a culturii populare. Din anul 1970 orchestra trece sub administrarea Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, iar din 2009 în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, instituţie de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Argeş. De-a lungul anilor, la conducerea „Doinei Argeșului” au trecut mai multe personalităţi, așa cum ar fi George Moreanu, Alexandru Busuioc, Emil Gavriş, Emil Tănase, Florian Economu, Ionel Budişteanu, Dorel Manea, Marin Mihalcea sau Virgil Iordache.
”Informații preluate dintr-un material semnat de prof. Sorin Mazilescu”