În această lună se împlinesc 111 ani de la un eveniment istoric, Pacea de la București (10 august 1913), în urma căreia a fost soluționat pe cale diplomatică cel de Al Doilea Război Balcanic (1913), conflict apărut la finalul Primului Război Balcanic (1912-1913) ca o consecință a intereselor divergente dintre statele balcanice, principalul agresor fiind Bulgaria.
Citește și: Conducătorul ţării, Kiseleff, şi o inspecţie la şcoala din Câmpulung
România, prin intervenția sa în cadrul acestui conflict și găzduind în capitala sa corpul diplomatic al statelor participante, a dovedit că este un factor de stabilitate regională în Sud-Estul Europei – se arată într-un comunicat de presă al Muzeului Județean Argeș.
În acest context, vizitatorii Muzeului Județean Argeș au ocazia să admire o carte poștală inedită care îi surprinde pe reprezentanții diplomatici ai statelor implicate în cadrul acestui conflict regional.
Microexpoziția este deschisă în perioada 1-31 august și poate fi vizitată, de luni până duminică, între orele 9.00-19.00, la Galeria Națională de Artă Naivă, intrarea din Bulevardul Eroilor.
Tratatul de la București din 10 august 1913 a fost semnat între Bulgaria, pe de o parte, și România, Serbia, Muntenegru și Grecia, pe de alta.
În conformitate cu prevederile acestui tratat, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene).
Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 kmp, o populație de aproximativ 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră).
În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice altă locație dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului.
Titu Maiorescu (la 73 de ani) a gestionat cu succes totul, din postura de președinte al Consiliului. La București s-au tras 21 de lovituri de tun, au avut loc un Te-Deum și o mare recepție care au încheiat momentul „astral” al României, dar și al carierei politice a lui Titu Maiorescu.
După cum consemnează Maiorescu în jurnalul său, Rege Carol I, pe care puține lucruri îl impresionează, are pentru el cuvinte măgulitoare: Regele îl consideră pe Titu Maiorescu drept un bărbat de stat la fel de mare precum Mihail Kogălniceanu, iar în România doar Maiorescu era singurul care putea conduce lucrările Conferinței de Pace de o manieră așa de reușită.
0 Comentarii