Web Analytics
scris miercuri, 21.01.2026

Mormântul care a păcălit istoria un secol: testul ADN rescrie legenda lui Vlaicu Vodă

Mormântul de la Curtea de Argeș, despre care, timp de aproape 100 de ani, s-a crezut că îi aparține lui Vlaicu Vodă nu ascunde, de fapt, rămășițele voievodului muntean. Concluzia vine în urma unor analize genetice și antropologice realizate la aproape un secol de la descoperirea sa.

Mormântul care a păcălit istoria un secol: testul ADN rescrie legenda lui Vlaicu Vodă

Povestea începe în anul 1920, când lucrările de restaurare ale vechii biserici domnești, coordonate de arhitectul Dumitru Berechet, au scos la iveală un mormânt neatins de timp și de jefuitori. Catalogat ulterior drept „Mormântul 10”, acesta a atras imediat atenția cercetătorilor.

Inventarul funerar era impresionant: o tunică de mătase purpurie decorată cu broderii din fir de aur, bijuterii prețioase, inele inscripționate și o pafta din argint aurit, decorată cu un castel medieval de influență occidentală. Toate indiciile – luxul obiectelor, poziționarea mormântului și perioada istorică – păreau să conducă spre o singură concluzie: mormântul aparținea lui Vlaicu Vodă, ctitorul lăcașului și domnitor al Țării Românești în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

Certitudinea s-a spulberat însă în 2012. În cadrul proiectului științific „Geneza genofondului populației române”, coordonat de dr. Beatrice Kelemen, o echipă de specialiști a prelevat probe biologice din rămășițele descoperite la Curtea de Argeș. Analizele au oferit rezultate surprinzătoare.

Studiile antropologice au arătat că persoana înhumată a murit la o vârstă mult mai mică decât cea estimată pentru Vlaicu Vodă. Mai mult, analiza ADN-ului mitocondrial a indicat o linie maternă de origine occidentală, probabil din zona germanică sau central-europeană. Datarea cu Carbon-14 a mutat momentul decesului între anii 1340 și 1350, cu cel puțin un deceniu înainte ca Vlaicu Vodă să urce pe tron, în 1364.

Astfel, identitatea atribuită timp de decenii mormântului a fost infirmată, iar istoricii au fost nevoiți să caute alte explicații. Printre ipotezele avansate se află cea a unui fiu necunoscut al lui Basarab I, decedat înainte de a ajunge la domnie, dar crescut într-un mediu influențat de cultura occidentală. O altă variantă îl leagă pe defunct de familia lui Nicolae Alexandru, fiind posibil un frate sau un fiu dintr-o căsătorie timpurie, cu origini vest-europene.

Cert este că mormântul de la Curtea de Argeș nu mai aparține, cel puțin în mod oficial, lui Vlaicu Vodă. În schimb, el deschide un nou capitol de întrebări despre începuturile dinastiei Basarabilor și legăturile lor cu Occidentul medieval.

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Du-te, vino prin Primăria Câmpulung

Se tot fac angajări în administrația locală câmpulungeană, aproape toate posturile sunt unice, deci se poate, dar se și pleacă voit sau fără voie....