Din funcţia de prezumtiv candidat al PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş, anunţându-ne cu nedisimulată bucurie că aceasta nu va mai exista. Deocamdată eu zic să stăm liniştiţi, că această funcţie s-a desfiinţat doar în capul domniei sale. În orice caz, devine limpede pentru toată lumea (inclusiv pentru pedeliştii argeşeni) că omul politic Mircea Andrei era o candidatură nepotrivită pentru cea mai înaltă funcţie de ales local din judeţul nostru. Săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu directorii de instituţii şi primarii din judeţ, şeful PDL-Argeş, Mircea Andrei, ne-a dat repede vestea proastă că judeţul nostru se va desfiinţa. La fel de repede, cum am zis şi mai sus, cu siguranţă e proastă doar pentru el. Că-l cam lasă fără obiectul muncii prin judeţul nostru.
Zâmbind tâmp, vătaful politic portocaliu venit de la Dâmboviţa a anunţat, cu satisfacţie evidentă, faptul că judeţul Argeş va dispărea de pe hartă. Cu o voce spartă, care parcă cerea un păhărel de zeamă de varză, cel poreclit Stăpânul ne-a spus tuturor, senin, că în urma regionalizării, judeţul se va dizolva. O bucăţică teritorială neînsemnată la nivel de decizie, câtă vreme cărţile conducerii viitoarei regiuni se vor face la alte mese, mai bine plasate politic, cum ar fi Prahova sau chiar Dâmboviţa. Va să zică, senatorul lansat acum mai puţin de un an cu paraşuta portocalie în Argeş, cu ţintă precisă dobândirea şefiei Consiliului Judeţean, ne spune cu un zâmbet năvleg că avem zece la sută şanse să rămână Piteştiul capitala regiunii. Că Argeşul, cu tot cu locuitorii săi, vor conta doar la nivel statistic, în hârţogăria unei regiuni în care istoria, cultura, tradiţiile, identitatea locală până la urmă, vor fi egale cu zero.
Problema lui Andrei însă nu este subiectul regionalizării în sine, care, obiectiv vorbind, este pus în scenă la niveluri mai înalte decât afacerile cu gunoi, ci atitudinea adoptată vizavi de chestiune. Prin miştocăreala cu care a abordat un subiect atât de sensibil, chiar dureros aş putea spune, pentru noi, argeşenii, Andrei, ca om politic, nu ne lasă decât două variante de diagnostic în ceea ce-l priveşte, bine ilustrate de vorba care spune că din două una: ori eşti prost, ori eşti prost.
Sigur, e foarte greu să-i faci omului politic numărătoarea neuronilor, dar sunt momente când pare să sufere de boala neuronului stingher. De exemplu, când se detaşează cu o superioritate ciocoiască de argeşeni, parafrazând un gherţoi politic din literatură: „ori câştigăm toţi, ori muriţi toţi”. Incredibil, asta a spus argeşenilor un om politic care vrea voturile aceloraşi argeşeni. Să fie dus cu capul? Să fie atât de inteligent încât să nu-l înţeleagă nimeni? Ba, ca să fie şi mai clar, mai răsuceşte o dată cuţitul, spunând cu vorbele lui: „Dacă nu vom reuşi o coeziune bună în judeţ, veţi fi în afara viitorului judeţ. Observaţi că am spus veţi fi, pentru că eu voi găsi o soluţie să supravieţuiesc”. Cu alte cuvinte, de voi puţin îmi pasă. Aşadar, senatorul le vorbeşte detaşat argeşenilor de la care aşteaptă voturi, sub adăpostul milioanelor de euro care-i umflă punga şi îi conferă siguranţa zilei, sau mai bine zis a generaţiilor de mâine. Se spune că un tip deştept nu ratează niciodată un moment în care putea să tacă. Alegeţi dvs varianta care i se potriveşte şefului PDL.
Spunea Mircea Andrei la de-acum celebra sa dezbatere de la Prefectură că veştile proaste se dau repede. Perfect adevărat. Dar şi veştile bune se pot da la fel de repede, ceea ce vom face noi, acum. Prin atitudinea şi declaraţiile făcute, Andrei şi-a dat de facto demisia din postura de candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş. Din cel puţin două motive. O dată pentru că această funcţie, în capul domniei sale, nu va mai exista. Şi doi, pentru nonşalanţa cu iz de satisfacţie cu care a dat vestea că funcţia pe care o râvnea şi pentru care a făcut atâta circ în judeţ va dispărea. Practic, prin tot ce-a spus, Mircea Andrei s-a descalificat singur pentru a mai candida vreodată la această funcţie, ba mai mult, şi-a pierdut şi obiectul muncii în judeţul a cărui desfiinţare o susţine. Citând din opera politică a senatorului Andrei, mă adresez domniei sale: du-te vere… şi lasă-ne în durerea noastră! Regionalizează-te în altă parte…
Mihai BĂDESCU
P.S. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru prietenii pe care mi i-a dat şi senatorului Mircea Andrei pentru prietenii pe care mi i-a luat. Prietenii ştiu de ce…
