Unul dintre cei mai importanți scriitori născuți la Câmpulung este Mihai Moșandrei (pe numele real Mișu Tănăsescu). Născut acum 130 de ani (la 29 ian. 1896, decedat la 7 martie 1994), Moșandrei a fost poet, eseist, memorialist, prozator, judecător, avocat, vânător, chinolog, chinofil, proprietar de canisă și dresor pentru câinele de vânătoare. Era nepot pe linie maternă al unui alt poet muscelean, neoclasicul Dimitrie Nanu (1873-1943), care-l adusese în anii ‘20 la cenaclul «Sburătorul» și a fost coleg de clasă și prieten cu Ion Barbu.
A luptat în Primul Război Mondial ca artilerist (urmase Școala Militară Pregătitoare din Botoșani), decorat pentru merite deosebite, și ca aviator în Al Doilea Război Mondial. Avocat cu studii de Drept la București, finalizate cu un doctorat la Paris, unde a fost coleg cu Mihai Ralea. Patria a fost recunoscătoare, l-a băgat în pușcărie între anii 1959-1961, în celulele de la Pitești, Jilava și Gherla. Mulți ani nu a avut drept de semnătură.
A debutat editorial cu versuri în 1929. Au urmat „Găteala ploilor” (versuri, 1932), „Prezența Pegasului sau plimbări lirice în jurul poeziei (1933, eseuri), „Singurătăți” (1936, versuri), „Ofranda muzelor” (1940, poezie), „Cărare printer noi” (versuri, 1971), „Plecarea rândunelelor” (1978, versuri), „Depărtata amintire” (1984, memorialistică), „Evocări literare” (1989, memorialistică).
Întreaga poezie i-a fost reeditată anul trecut în două ample volume, „Casa cu hortensii”, de către Adrian Săvoiu și Liviu Mățăoanu (care i-a fost unul dintre ultimii discipoli). Poezia lui Moșandrei trece cu brio trecerea timpului.
Citește și Ileana Mălăncioiu: Portret al artistului la tinereţe (53)
Citește și Toma Biolan: Portret al artistului la tinereţe (52)
0 Comentarii