# Pe parcursul conferinței de presă de marți, omul de afaceri a fost la un pas să izbucnească în plâns de cinci sau șase ori
Luni 29 februarie, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunțat că bacteria E.Coli, cea responsabilă pentru îmbolnăvirea bebelușilor din Argeș, a fost descoperită într-un lot de brânză proaspătă de la firma Lactate Brădet. Chiar dacă nu s-a dovedit nicio legătură între brânza proaspătă și criza bebelușilor, declarația ministrului – una cel puțin pripită, să recunoaștem – a stârnit un val de reacții negative împotriva Lactate Brădet la nivel național. Marți, Marius Badea, administratorul și acționarul majoritar de la Lactate Brădet, a decis să susțină o conferință de presă pentru a discuta vizavi de tot acest scandal.
Vrea ministrul Agriculturii să facă din Lactate Brădet un Acar Păun în criza bebelușilor?
Pe parcursul celor aproape 45 de minute, cât timp Marius Badea a vorbit cu jurnaliștii, impresia a fost aceea a unui om de afaceri credibil, un om care a fost la un pas să izbucnească în plâns de cinci sau șase ori. Patronul de la Brădet s-a prezentat vizibil emoționat și aproape dărâmat de a fi fost târât în acest scandal, probabil și din dorința oficialilor de la București de a găsi repede un țap ispășitor în toată această criză a bebelușilor.
„Avem utilaje de ultimă generație și am luat toate măsurile pentru a se evita contaminarea cu germeni. Fabrica nu s-a închis, s-a închis doar secția unde se producea brânza proaspătă”, a spus Marius Badea, care a precizat și că laptele de la Lactate Brădet provine de la două ferme din Argeș și Dolj. Analizele la lapte se fac cu o periodicitate foarte mare: „Toate analizele noastre sunt perfecte. Ultima analiză la lapte a fost făcută acum o săptămână. Se fac analize la produsele finite, nu la materia primă.”
În ferma de la Brădet a companiei sunt două linii de procesare: una complet automatizată pentru lapte, sana și iaurt în care contactul uman lipsește (și automat riscul de contaminare e zero) și o alta pentru brânză, care necesită și operațiuni manuale.
Marius Badea a spus și că anunțul ministrului Agriculturii privind numele firmei la care s-a descoperit E.Coli a fost unul „puțin pripit”. Asta în contextul în care până acum nu s-a găsit nicio legătură de cauzalitate între brânza respectivă și bebelușii bolnavi.
Ca și posibilă sursă de contaminare, Marius Badea ia în calcul trei ipoteze: apa (ce provine din rețeaua publică a comunei Brădet), contactul uman la împachetare sau în magazinele de desfacere. Ministrul Agriculturii recunoaște, pe de o parte, că personalul din fabrică e sănătos, dar are dubii că s-ar fi putut realiza contaminarea cu bacteria E.Coli în comerţ. „S-a verificat, iar personalul din fabrica respectivă este sănătos, deci nu e purtător de E-coli. Este greu de crezut că în comerţ s-ar fi putut realiza contaminarea, dar verificăm şi acolo”, a conchis acesta.
Brânza incriminată a început să fie produsă din 2 februarie, la două zile după ce deja fuseseră internați primii bebeluși bolnavi
Un argument în apărarea celor de la Lactate Brădet este reprezentat și de un detaliu important: brânza incriminată a început să fie produsă din 2 februarie, adică la două zile după ce deja fuseseră internați primii bebeluși bolnavi. În plus, la Bacău și Slatina – unde au apărut noi cazuri de îmbolnăviri cu E.Coli la bebeluși – produsele celor de la Lactate Brădet nu se comercializează. Și încă ceva: lotul de brânză în care s-a găsit E.Coli a fost produs pe 22 februarie, adică după ce bebelușii afectați de periculoasa bacterie au fost spitalizați.
„Categoric nu poate fi o legătură între produsele noastre și moartea bebelușilor. În orice caz, până nu avem o decizie finală și nu primim analizele de la Institutul Cantacuzino nu mai aducem lapte în fabrică. Probabilitatea să reîncepem activitatea e de 2-3%”, a declarat Marius Badea.
Din sortimentul de brânză unde s-a găsit E.Coli au fost produse 145 de kilograme.
Marius Badea deține aproape 55% din fabrica de la Brădet, iar asociata sa, Carmen Roman, restul de 45%, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.
Bacteria E.Coli moare prin pasteurizare
Patronul de la Lactate Brădet mai are un argument în apărarea sa: tot laptele ce intră în fabrică este pasteurizat automat la 85 de grade Celsius, iar bacteria E.Coli moare prin pasteurizare, temperatura maximă la care aceasta mai rezistă fiind de cel mult 60 de grade Celsius.
„Mulți fermieri și-ar dori să lucreze cu noi, pentru că știu că nu am păcălit pe nimeni niciodată. Răul însă e deja făcut…”, a conchis Marius Badea. Și are dreptate. Pentru că asupra firmei sale a fost deja aruncată o anatemă, înainte de a se da un verdict. Iar anatema asta poate duce la dispariția unui brand din Argeș.
Marius Badea a mai trecut printr-o mare cumpănă profesională în 2008, atunci când fabrica sa a ars. Atunci a reușit să renască, e drept cu mari eforturi. Va reuși și acum?
Haos total: şefii de la DSV şi DSP Argeş se contrazic în declaraţii
Și, ca o dovadă suplimentară – a câta oare? – privind haosul și bâlbele ce domnesc în sistemul de sănătate argeșean tocmai în cazul acestei foarte grave crize a bebelușilor, vin declarațiile contradictorii ale șefilor de la DSV și DSP Argeș după ce ministrul Agriculturii a anunțat că s-a descoperit bacteria E.Coli într-un lot de brânză de la Lactate Brădet. Sorina Honțaru, directoarea DSP Argeș a anunțat luni seara că unul dintre copiii care decedase la „Marie Curie” consumase tipul de brânză în care s-a descoperit E.Coli. După două ore, Daniel Lupu, directorul DSV Argeș, declara pentru un post de televiziune: „E.Coli, descoperită în brânza de la Brădet, nu are nicio legătură cu moartea bebelușilor.”
Material realizat de Denis Grigorescu
