Dan Manu, președintele CJ Argeș și primarii comunelor prin care va trece tronsonul 5 Pitești- Curtea de Argeș sunt nemulțumiți pentru că nu au fost chemați la festivitatea de luni, în care s-a semnat contractul pentru proiectarea și execuția acestei secțiuni din autostrada Pitești-Sibiu. Astăzi, în cadrul unei conferințe a Consiliului Județean Argeș, aceștia au criticat modul în care prefectul județului a organizat evenimentul și au explicat care au fost contribuțiile lor în proiectul tronsonului 5.
Dan Manu, președinte CJ Argeș: „S-a dorit ca semnarea contractului să fie numai un subiect de casă, prin care PNL si-a arogat exclusiv toate titlurile și toate meritele legate de semnarea acestui proiect, lucru care este nedrept pentru cetățenii județului. Este nedrept pentru că, atât CJ, cât și primăriile din zonele pe unde va trece această autostradă, au contribuit din plin la realizarea acestui proiect, la fel a contribuit și CJ. În opinia noastră, nu trebuie să politizezi un asemenea mare eveniment național, nu numai județean, ci să contribui, indiferent de coloratura politică, cu priceperea ta pentru realizarea unui obiectiv de o asemenea importanță. PNL a încercat să sechestreze, să izoleze acest eveniment, crezând că va avea un bonus politic. Veți vedea că și autoritățile locale au contribuit din plin la acest proiect. (…) Vă spun câteva lucruri pe care CJ le-a făcut din 2016, când existau mari probleme la ministerul transporturilor legate de această autostradă. S-a dispus să ne vedem, noi județele interesate direct, la Vâlcea, unde împreună cu tehnicieni, juriști, am văzut dificultățile și viciul legislativ cu care ne confruntam pentru parcurgerea acestui proiect. Cea mai importantă concluzie a fost oportunitatea unei legi care să permită statului să acționeze printr-o lege privind zona și proiectul de interes strategic național și internațional, care nu exista atunci. Noi am fost aceia, împreună cu colegii de la Vâlcea și Sibiu, care am generat și inițiat acest act legislativ aprobat în regim de urgență, ocazie care a dat posibilitatea catagrafierii. (…) Sunt convins că, până la finalizarea acestui tronson, o perioadă de 4 ani, vor mai veni și vor mai pleca și guverne și miniștrii. Vreau să spun că nu trebuie să pui în prim-plan o coloratură politică, ci profesioniștii, o echipă care poate să îndeplinească un deziderat atât de necesar țării”, a spus Dan Manu.
Primarul Gheorghe Stancu: „603 persoane vor fi expropriate din zona Bascov”
„Într-adevăr, parcă ne-a deranjat puțin acest aspect. Noi, autoritățile locale, nu am fost băgate în seamă la această semnare de contract. Era foarte bine, în această sală, chiar dacă stăteam la o distanță, să participăm și noi. (..) Pitești- Curtea de Argeș? Nu, e Bascov- Curtea de Argeș. Proiectul începe din Bascov. Acolo va fi un sens giratoriu foarte mare și mă îndoiesc că proiectul-studiul de soluție și studiul de fezabilitate- este finalizat, pentru că, acum 1 lună și jumătate, au revenit proiectanții care se ocupau cu studiul de soluție și fezabilitate și au considerat că fosta documentație nu cuprinde în totalitate zona în care va fi amplasat acel sens giratoriu și va trebui să exproprieze câte un sfert din 2 clădiri, amplasate în zona acestui sens giratoriu. În tabelul pe care îl avem finalizat nu am văzut numele acestor societăți, persoane fizice sau juridice, ca fiind în expropriere. Pe de altă parte, de aproape 2 ani și jumătate, noi- toți colegii- a fost nevoie să muncim foarte mult, să muncim chiar și sâmbăta și duminica în teren, când sunt oamenii acasă, cu proiectanții, să mergem să identificăm parcelele, tot culoarul străzii, în așa fel încât să avem o situație clară în ceea ce privește exproprierea. A fost nevoie să mergem și pe noroi și pe ploaie, cu proiectanții și n-a fost ușor să identificăm 603 persoane care vor fi expropriate pe culoarul din zona Bascov, pentru că la o parcelă sunt mai mulți moștenitori; nu au parcelarea făcută între moștenitori. O parte dintre moștenitori erau în Elveția sau Austria, a fost nevoie să îi chemăm să stabilim de comun acord. (…) N-a fost așa ușor. Și n-au venit domnii care au semnat contractul să facă aceste cifre. A fost munca noastră în teren, a CJ și a autorităților locale, de aproape 2 ani și jumătate.
„Sper să mai țină cont și de noi, cei mici de la talpă”
Nicolae Rachieru, primarul comunei Budeasa: „Acum câteva luni de zile, a fost o ședință în cadrul Prefecturii cu cei de la CNAIR, cu noua firmă de management care se ocupă de autostradă, în care ne-au spus ca toată munca noastră de 2 ani și ceva de zile să o dăm la o parte, pentru că acum a venit altă firmă, iar ce au făcut cei din guvernarea PSD nu mai este bun. De fapt, am pus aceleași documente, doar că la dispoziția altei firme. Asta este contribuția noii guvernări PNL, au adus altă firmă de management, altceva n-au făcut”.
Nicu Dragnea, primarul comunei Băiculești: „Chiar dacă, aparent, nu se vede, să știți că e foarte adevărat. Noi am avut o contribuție foarte importantă. Fără noi, nu știu dacă se ajungea aici. Tronsonul traversează 5 sate din Băiculești. La Anghinești, Valea Brazilor și Tutana, am avut zone necooperativizate. Nu intru în amănuntele a cât de greu a fost să pun lucrurile la punct. Tehnic, la Băiculești, tronsonul de autostradă afectează 95 de imobile proprietate publică, la care se adaugă 706 imobile proprietate privată”.
Luigi Ionescu, primarul comunei Merișani: „La Merișani, am avut 914 proprietăți ale unor persoane fizice și 49 ale unor persoane juridice. Practic, toată comuna, de la Bascov la Băiculești, este <<tăiată>> de autostradă. Aceleași greutăți ale colegilor vecini le-am avut și noi. Din 2016-1017, am făcut toate demersurile pentru a se semna contractul de PNL”.
Florian Bucălie, Mălureni: „La Mălureni, am avut o problemă mai delicată. După noua configurație a comunei, toate titlurile și procesele verbale au fost de Budeasa. Practic, noi nu aveam niciun titlu de Mălureni. Cu ajutorul dlui primar, am colaborat, le-am deslușit. Ne ducem din 2016 la niște ședințe. N-am fost evidențiați pe nicăieri. Sper să mai țină cont și de noi, cei mici de la talpă. Oricum, noi suntem mulțumiți pentru că e un proiect de interes național.
