După achiziționarea, în 2018, de către Chimcomplex, a cinci pachete și jumătate din active din vechiul Oltchim, procesul de privatizare a bătut pasul pe loc, iar despre pachetul constând în Divizia Petrochimică Bradu nu s-a mai vorbit de soluții – ba dimpotrivă, s-a comentat în presa scrisă, la televiziuni că nu are altă șansă decât lichidarea, instalațiile nemaiputând fi pornite. Divizia (în fruntea căreia s-a întors și directorul Marius Pârvu, după ce i-a încetat detașarea în fruntea ANPC), are încă 68 de salariați, iar liderul Sindicatului Unirea e încă optimist în privința viitorului lor.
Marin Dumitru neagă categoric zvonurile unei eventuale demolări a Petrochimiei: „Nici gând de așa ceva. Eu știu că există o intenție de cumpărare, nu ca să o taie, ci ca să facă ceva cu ea”. Ar fi vorba de o firmă – nu din China, care s-ar putea trezi, să zicem, cu vreo interdicție geostrategico-economică – și pe care nu are motive să o bănuiască de spălare de bani sau altceva de acest gen, ne asigură. Această firmă ar dori să trimită un evaluator în prima jumătate a lui septembrie să facă „un audit exact din punct de vedere funcțional, chiar prin experți din afară, la care nu ai ce să comentezi”, mai ales că „rezultatele auditării nu pot fi proaste” – numai „nu cumva statul român, renumit pentru birocrația lui, să îi întârzie, că are această calitate de a te plimba după hârtii, și poate dura luni de zile să iei, de exemplu, o autorizație de la Protecția Mediului, de te mănâncă sfinții, de și le zici: «Domnule, eu vreau să mă apuc de treabă»”.
„Instalațiile din Petrochimie rezistă oricât”
Afirmațiile unor specialiști că instalațiile, odată oprite o perioadă îndelungată, nu se mai pot folosi, nu îl conving pe sindicalist. „Asta o auzim de mult timp. Dar, domnule, sunt fiare! Și nu au ruginit. La volumele la care se lucrează, la înălțimile lor, credeți că aceste instalații se strică așa? Dacă punem o tablă în pământ se distruge? În cât timp ruginește? Or, asta are grosime de 10 milimetri! La interior, cel puțin, nu e ruginită, și nici la exterior, iar unele sunt oricum făcute din material inoxidabil. Țin și 100 de ani. A, că trebuie să se treacă în revistă fiecare utilaj, fiecare conductă, că trebuie făcute probe, e altceva. Dar nu că ar fi terminate.”
Sindicaliștii de la Petrochimie (separați de lucrătorii preluați de Chimcomplex) nu mai au restanțe de primit de la Oltchim (și-au încasat drepturile, după privatizare), iar raporturile cu Petrom s-au încheiat demult. Pentru plata lor, există resurse financiare cel puțin până la sfârșitul anului 2020 – începutul lui 2021, ne mai spune liderul sindical, convins că activitatea de petrochimie la Bradu încă „este un proiect care are viață: există cerere și se adresează unei piețe goale, nu deranjează alți producători, iar repornirea nu costă cine știe cât”. O reîncepere a activității aici ar fi simultană și cu o reactivare a instalațiilor pentru PVC de la Vâlcea, pentru care Bradu ar fi furnizor – în timp ce alte trei pachete de acțiuni ale fostului Oltchim sunt „mai mult auxiliare”, pentru care dă șanse mai mici de repornire.
Călin Popescu
# Liderul Sindicatului Unirea, Marin Dumitru: „Încă există cumpărători pentru Petrochimie” #
Bineinteles ca exista / cel putin in mintea ta, altfel ai mai zili pe acolo, ca nu zilesti degeaba, zilesti pe bani .