Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

adapost

Pitești: Cetățenii fără adăpost au primit ceai cald și biscuiți din partea polițiștilor locali

44 de minute ago
ministrul Vlad Voiculescu

În sfârșit, transparență cu privire la datele despre pandemia de Covid-19

56 de minute ago
maes

Alb-violetul Alexander Maes, în echipa etapei a 17-a din Liga 1

58 de minute ago
Politia perchezitie

Jaf din bani publici, având ca pretext lupta anti-Covid. Percheziții în capitală și într-un județ

o oră ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Lecţia de istorie. Istoria unei anecdote

01 cornel carp
byJurnal de Arges
2 ani ago
in Opinii

Faptul că s-a răsturnat căruţa cu proşti la Caracal reprezintă una dintre cele opt minuni care caracterizează, în nota de bun-simţ a savurosului umor oltenesc, capitala fostului judeţ Romanaţi. Însă, celor care râd cu gura până la urechi, bravii caracaleni le dau o replică ce le îngheaţă muşchii faciali: da, s-a răsturnat, însă proştii s-au împrăştiat în toată ţara.
Cazul în sine, ca orice întâmplare anecdotică, are la origine și o doză de adevăr. Ştim cu toţii că un moment foarte important al istoriei moderne a românilor l-a reprezentat Revoluţia paşoptistă. Flacăra revoluţiei, care incendiase marile capitale europene, se răspândise cu repeziciune, ajungând într-un târziu, e adevărat, destul de palidă, şi la Dunărea de Jos, adică în Principatele Române. Îmbogăţiţi peste noapte după anularea monopolului turcesc asupra comerţului exterior (1829), marii boieri, sătui de turbane şi şalvari, au adoptat destul de repede și fără resentimente moda Parisului. Și dacă era numai la haine, mai era cum mai era… Dar la mare fală era a-ţi trimite odraslele la studii în străinătate. Inteligenţi sau proşti, talentaţi sau gogomani, aceştia tocau într-o veselie averile babacilor prin cafenelele Parisului, Romei sau Vienei și, după spusele lui Eminescu, mulţi plecau boi şi se întorceau vaci. La acest capitol, trebuie să fiți de acord că nici azi nu s-au produs modificări importante.
Pe mulţi dintre aceştia evenimentele i-au prins la studii şi, cu minţile înfierbântate, s-au întors în ţară să facă și ei revoluție… De notat faptul că în marea lor majoritate fuseseră cooptaţi în Masonerie, de altfel întreaga Revoluţie de la 1848 fiind de sorginte masonică. Dacă în Transilvania revoluția a căpătat uneori accente tragice, transformându-se până la urmă într-un război civil între români şi maghiari, arbitraţi de pe margine de austrieci și ruși, în Moldova şi în Ţara Românească ea a avut mai mult accente de vodevil, partitura sfârşindu-se brusc la Iaşi, după intervenţia autoritară a domnitorului Sturza, în timp ce la Bucureşti a mai pâlpâit ceva până au intrat turcii în ţară.
Tratând această problemă ceva mai relaxat, nu aş vrea să se creadă că minimalizez acest moment istoric atât de important. De la început mă declar de acord cu dumneavoastră că aceşti tineri entuziaşti de la ’48 (dar lipsiţi de experienţă) s-au maturizat politic în timp, peste zece ani, realizând unirea, iar la senectute punând pe fruntea României o altă coroană de mare preţ: independenţa.
Dar să revenim la ceea ce s-a întâmplat la Caracal. Revoluţionarii munteni, după ce domnitorul Bibescu (om serios, de altfel, care i-a avertizat să se potolească) le-a zădărnicit planurile de a-şi lansa programul la Bucureşti, Telega, Ocnele Mari, Islaz şi Craiova, au reuşit până la urmă să-l lanseze la Izlaz, cu sprijinul nemijlocit al lui Gheorghe Magheru, prefect de Romanaţi, mason și el, atras mai demult în mişcare.
Ca orice activitate la români, este foarte posibil ca partea oficială să fi fost urmată de una neoficială şi programul să fi fost udat din belşug cu zaibăr oltenesc. Cert este faptul că revoluţionarii, înfierbântaţi şi plini de elan, au pornit spre Craiova, să facă guvernul şi să ceară abdicarea domnitorului Bibescu. Pentru a da cât mai multă reprezentativitate acţiunii lor, ei erau însoţiţi de un alai de ţărani îmbarcaţi în câteva căruţe. Nerespectându-se, probabil, „viteza de deplasare”, la intrarea în Caracal, una dintre căruţe s-a răsturnat, accidentul soldându-se cu câteva picioare rupte şi capete sparte. A doua zi, întreaga presă (cele două-trei ziare care apăreau) a scris că la Caracal s-a răsturnat „o căruţă cu proşti”. La vremea respectivă deştepţii erau departajaţi de proşti de un criteriu foarte precis: ştiutul de carte. Dacă nu ştiai să citeşti, erai „prost”. Şi cum majoritatea ţărănimii nu ştia carte, i se spunea „prostime”. Bineînțeles că era un eufemism….
Nu putem însă să nu le dăm dreptate şi caracalenilor, oameni mândri, care cred că oraşul lor a fost întemeiat de împăratul roman Caracalla, de fapt porecla sub care era cunoscut Marcus Aurelius Antonius. Dacă avem în vedere că Marcus Antonius a vizitat Dacia în anul 213, caracalenii nu sunt departe de adevăr.
Așa cum au oarecare dreptate și adepții versiunii căruței cu proști. Prostia este universală şi atemporală. Ea a existat în toate timpurile şi nici nu a crescut, nici nu a scăzut. A diferit însă modul cum a fost tratată. Ceea ce este mai grav astăzi este faptul că, promovată pe căi mult mai eficiente (mulţi fac averi fabuloase pe seama ei), prostia tinde să devină virtute. A fi deştept începe să devină un delict la un principiu care se impune tot mai mult prin așa-numita „political corectnnes”. Un fel de cine nu-i cu noi e împotriva noastră de pe vremea lui Stalin…
Prof. dr. Cornel Carp

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Tags: lectia de istorie

Related Posts

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni... 1
Actualitate

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni…

14/01/2021 - 13:16
01 cornel carp
Actualitate

Lecţia de istorie. La Cetăţuie

14/01/2021 - 13:08
Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis 2
Actualitate

Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis

14/01/2021 - 13:07
Melania Cincea - Puterea a cincea
Actualitate

OPINII PRESSHUB. Ascensiunea „Profului online”

09/01/2021 - 20:54

Comments 1

  1. Saftoiu Ilie says:
    2 ani ago

    Alo !!! Alo ! Nenea ce deformezi istoria si dezinformezi populatia tarii ? Istorie nu prea stiu ca am avut 1 la istorie ,scoli inalte nu am ca liceul pe care cu chiu cu vai l-am terminat nu are decat un etaj. Dar stii ca privind statuia din mijlocul „farfuriei” vad o bucata de roata ce se zice ca-i de la caruta cu plosti care trebuia sa ajunga la soldatii ce luptau pentru independenta. Parca suna altfel

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • Preşedintele ASF îi ameninţă cu sancţiuni drastice pe jucătorii ilegali din piaţă
  • Joe Biden, învestit în funcţia de preşedinte al SUA
  • În 2021-2023 Stimularea şi dezvoltarea infrastructurii pieţelor financiare nebancare, între ţintele ASF
  • VACCINUL ANTI-COVID 19: EFECTE SECUNDARE LETALE? Autorităţile române tac, norvegienii analizează
  • PREMIERUL FLORIN CÎŢU: "Etapa a doua de vaccinare a fost accelerată şi vom accelera şi etapa a treia"
  • "La pasul anterior" pe platforma pentru vaccinare
  • Guvernul: Implementarea MCV, până în luna iunie
  • GEORGIANA IANCU, EY ROMÂNIA: "Previziunile arată o adâncire a deficitului de TVA în 2020"
  • Autorităţile, criticate în Parlamentul European pentru felul cum au gestionat educaţia

Next Post
3 ionica

Primarul Ionică, despre terenul pe care Primăria Piteşti vrea să facă parc industrial: „Este şi a fost al Piteştiului, de aceea i-am dat în judecată pe cei de la Bradu”

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.