Primul Război Mondial reprezintă cel mai important moment istoric pentru români. Modul amplu prin care se sărbătorește astăzi Marea Unire de la 1918 confirmă acest aspect. Au căzut atunci în tranșee peste 300.000 de ostași din Moldova și Muntenia unite la 1859, Vechiul Regat, cum li se mai spunea. Peste 200.000 de civili au căzut răpuși de cumplitele boli din iarna anilor 1916-1917: tifosul exantematic și febra tifoidă. Mai contează cifrele? Dacă mai contează, au fost 535.706 de români din Vechiul Regat.
Impactul a fost atât de mare, încât regele Ferdinand, ca urmare a promisiunii făcute ostașilor țărani în primăvara anului 1917, a trebuit să împroprietărească 1.393.353 de țărani, incluzând în rândul acestora nu numai ostașii, ci și urmașii lor: văduve de război și copii orfani de război.
Putem afirma, fără riscul de a greși, că nu a fost familie de români din Vechiul Regat care să nu fi dat obolul de jertfă pentru îndeplinirea idealului național. Sunt convins că, dacă veți răscoli și dumneavoastră prin arhiva familiei, veți găsi un străbunic sau stră-străbunic prezent pe câmpurile de luptă ale campaniilor de luptă duse de armata română în anii 1916-1919.
Regimentul 4 Argeș, pe care îl vom urmări în continuare în aceste campanii, a intrat în război cu drapelul de luptă aureolat de prezența glorioasă în Războiul pentru Independență și Al Doilea Război Balcanic. Puține unități militare la vremea aceea îi puteau atinge faima.

Prof. dr. Cornel Carp