Lecţia de istorie. Povestea Eroului necunoscut

de | 5.05.2022 11:57 | Actualitate, Cultura, Home, Opinii

Este cunoscut faptul că pe timp de război ostașii poartă plăcuțe de înmatriculare pe care sunt trecute date care să poată duce la identificarea celui ucis. Deși aceste plăcuțe sunt din oțel și sunt purtate la gât ca un medalion, sunt foarte des întâlnite situațiile când nu se poate face identificarea pentru că trupul a fost sfârtecat. Mai sunt și retragerile, când, din motive obiective, trupurile celor decedați sunt abandonate pe câmpurile de luptă. Acestea sunt motivele pentru care s-a simțit nevoia comemorării acestora.

După Primul Război Mondial, în care s-au jertfit peste jumătate de milion de români, regele Ferdinand a promulgat, la 23 august 1920, Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți. Aceasta prevedea ridicarea, în capitală, a unui cenotaf al eroilor, pe care să fie depusă o ”Carte de aur” în care să se regăsească numele tuturor celor ce s-au jertfit pentru întregirea țării. În aceeași perioadă, în unele țări ca Franța, Anglia, S.U.A., Italia se adoptase ideea cinstirii „Eroului necunoscut, ca simbol suprem al jertfelor făcute în război”. Acest fapt a făcut să se renunțe la proiectul cenotafului, hotărându-se ca de Ziua Eroilor (17 mai 1923) să fie înhumate, cu funeralii naționale, rămășițele pământești ale unui Erou necunoscut, care să simbolizeze astfel „sacrificiul tuturor celor care au căzut pentru Țară”.

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la Răsărit (XIII)

Ceremonialul desemnării Eroului necunoscut a fost deosebit de emoționant. Acesta s-a desfășurat la 14 mai 1923, la Mărășești, acolo unde s-a dat una dintre cele mai mari bătălii în 1917. În prealabil, în perioada 11-13 mai 1923 au fost dezgropate trupurile a zece ostași căzuți pe câmpurile de luptă unde s-au dat marile bătălii de la Jiu, Olt, Prahova, București, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Oituz, Târgu Ocna, Ardeal și Basarabia. Sicriele, înfășurate cu drapelul tricolor, au fost așezate pe două rânduri, pe un mare catafalc în fața altarului Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Mărășești. Pentru desemnarea Eroului necunoscut a fost selecționat, dintre sute de copii orfani, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, elev cu rezultate remarcabile la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” de la Craiova. El s-a născut la 20 februarie 1911, într-o familie de învățători, Maria și Constantin Săndulescu. A rămas orfan de la vârsta de 5 ani, când mama sa a decedat, iar tatăl său a căzut pe front în campania din 1916. După terminarea cursului primar, este admis ca orfan de război în clasa I la Liceul Militar din Craiova, unde în scurt timp, datorită rezultatelor deosebite, a fost avansat la gradul de elev fruntaș.

În ziua de 14 mai, în cadrul unui impunător ceremonial militar și religios, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, ținut de mână de generalul Gheorghe Mărdărescu, ministrul de Război, a ales dintre cele 10 sicrie pe cel de-al patrulea din primul rând, a îngenuncheat în fața lui rostind simbolic: ”Acesta este tatăl meu!” A doua zi, Eroul necunoscut a fost adus la București și depus pentru pelerinaj la Biserica ”Mihai Vodă”. Pe data de 17 mai 1923, în prezența regelui Ferdinand în uniformă de general, a prim-ministrului Ionel Brătianu, a numeroase personalități civile și militare din țară și din străinătate și a unui numeros public, Eroul necunoscut a fost reînhumat în Parcul „Carol”, pe terasa din fața fostului Muzeu Militar Național. Pe lespedea criptei s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit din viață în jertfă pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României întregite.” S-a păstrat un moment de reculegere în întreaga țară și s-au tras 21 de salve de artilerie.

Comuniștii, din dorința nefastă de a distruge orice simbol al vechii orânduiri, au strămutat, în 1958, rămășițele Eroului necunoscut în parcul din fața Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărășești. După 33 de ani de ”surghiun”, în baza hotărârii guvernului din 20 septembrie 1991, Soldatul necunoscut a fost reînhumat, sperăm ”pentru vecie”, în Parcul „Carol”.
Prof. dr. Cornel Carp

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la Răsărit (XIV)

Distribuie!

Articol scris de Jurnal de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

„Divorțul anului” la Teatrul „Alexandru Davila”
„Divorțul anului” la Teatrul „Alexandru Davila”

Cuplul Monica Davidescu și Aurelian Temișan joacă la Pitești Spectacol la Teatrul „Alexandru Davila”, luni, 30 mai, de la 19:30. Va fi pusă în scenă cea mai recentă producție a Companiei de Teatru Concordia, comedia „Divorțul anului”. Joacă Monica Davidescu, Ovidiu...

PSD Argeș anunță noi investiții pentru Câmpulung
PSD Argeș anunță noi investiții pentru Câmpulung

Marius Nicolaescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Ivan și Sergiu Cicu, consilieri lacali ai PSD Câmpulung, au susținut azi o conferință de presă la sediul PSD Câmpulung Mușcel.  Cu acest prilej, Marius Nicolaescu a făcut o radiografie a...


Loading RSS Feed