Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

A căzut stâlpul peste el 1

A căzut stâlpul peste el

7 ore ago
emil-boc-primar Cluj

Bugetul de stat va acoperi banii pentru bursele școlare. Boc: „Ne-a asigurat primul ministru de acest lucru”

8 ore ago
Ludovic Orban, președinte PNL

„Până la congres, eu sunt preşedintele PNL” – Orban, replică pentru rivalii care i-au cerut demisia

8 ore ago
covid-19-vaccin

În ultimele 24 de ore, Argeșul are 30 de nou infectați cu coronavirus. Scade în continuare și rata de infectare

12 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Lecţia de istorie. La ce ne-au folosit alianţele cu Franţa? (II)

01 cornel carp
byJurnal de Arges
12 luni ago
in Opinii

Războiul Crimeei (1853-1856) a dezvăluit, odată în plus, dacă mai era nevoie, intenţiile Rusiei şi înfrângerea acesteia a fost cel mai bun prilej pentru Napoleon al III-lea să realizeze ceea ce ceruseră boierii cu jumătate de secol înainte: un stat românesc capabil să blocheze expansiunea ruşilor în Balcani. Acelaşi Napoleon al III-lea a mai dat o mână de ajutor românilor în momentul extrem de delicat creat de abdicarea lui Cuza, când Austria, Rusia şi Turcia cereau desfacerea unirii. Aducerea lui Carol pe tronul României a fost un mare succes diplomatic, care fără sprijinul lui Napoleon al III-lea nu s-ar fi realizat. Desigur, este ştiută legătura de rudenie dintre acesta și principele Carol, însă au primat interesele politice, economice şi militare ale Franței faţă de gurile Dunării.
Sfârşitul secolului al XIX-lea marchează o slăbire a interesului Franţei înfrânte de Germania şi decăzute din poziţia de mare putere, relaţiile româno-franceze răcindu-se considerabil. Originea germană a regelui, cât şi oportunităţile economice oferite de Puterile Centrale (Germania, Austria şi Italia) vor determina orientarea interesului românilor spre acestea. Înţelegerile economice, politice şi militare semnate la 1883 au avut consecinţe extrem de pozitive pentru dezvoltarea statului român la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Declanşarea Primului Război Mondial şi politica de alianţe ce a premers acestui eveniment au determinat o nouă apropiere între România şi Franţa. Românii, în proporţie covârşitoare, se pronunţau pentru a merge în război alături de Antanta şi, implicit, de Franţa, care garantau realizarea obiectivelor naţionale. Din nefericire, semnele trădării s-au arătat încă de la început, promisiunile făcute de Antanta (Franţa) nefiind nici pe departe onorate. Livrările de armament şi muniţie către România s-au făcut cu greutate şi, la scurt timp, au încetat. Ofensiva din Grecia, ce urma să neutralizeze armatele germano-bulgare de la Dunăre, nu s-a mai declanşat. România a trecut rapid de la extaz la agonie, fiind la sfârşitul anului 1916 în prag de catastrofă.
Numai situaţia extrem de gravă care s-ar fi creat, pentru Antanta, prin scoaterea României din război a determinat intervenţia energică a Franţei în sprijinul refacerii armatei române. Desigur că ar fi o impietate să nu amintim aici sacrificiul medicilor, aviatorilor şi altor militari francezi, căzuţi pe pământul românilor.
Din păcate, la sfârşitul războiului, România va fi din nou trădată de Franţa. Cel mai mare om politic român al tuturor timpurilor, Ionel Brătianu, a trebuit să protesteze energic atunci când trupele sârbeşti au invadat Banatul până dincolo de Timişoara. Ulterior acestea s-au retras, însă teritoriul locuit de români pe Valea Timocului, denumit Banatul sârbesc, a rămas în componenţa Serbiei. Pe de altă parte, acceptul ca trupele româneşti să elibereze Ardealul însângerat de hoardele honvezilor unguri nu s-a dat decât în ultimul moment, când revoluţia bolşevică a lui Bella Kun devenise un avanpost ameninţător al ofensivei sovietelor ruseşti spre centrul Europei. Ionel Brătianu, în condiţiile tratamentului profund discriminatoriu la care era supusă România, care pierduse în război peste o jumătate de milion de oameni, a părăsit capitala Franţei demisionând din funcţia de prim-ministru pentru a nu semna tratatul cu Austria. Rulează acum pe marile ecrane excelentul film ”Regina Maria”, care evidențiază, printre altele, sictirul cu care ne-a tratat Franța și numai personalitatea excepțională a reginei a reușit să-i pună cu botul pe labe pe marii Clemenceau și Lloyd George, care, lei la început, au sfârșit bieți cățelandri gudurându-se la picioarele acesteia. Cine a văzut fimul se va convinge cine a făcut Marea Unire. Disperarea lui Ionel Brătianu era legată, desigur, de uriașele jertfe ale României care riscau să rămână fără niciun rezultat.
Prof. dr. Cornel Carp

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Tags: lectia de istorie

Related Posts

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni... 2
Actualitate

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni…

14/01/2021 - 13:16
01 cornel carp
Actualitate

Lecţia de istorie. La Cetăţuie

14/01/2021 - 13:08
Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis 3
Actualitate

Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis

14/01/2021 - 13:07
Melania Cincea - Puterea a cincea
Actualitate

OPINII PRESSHUB. Ascensiunea „Profului online”

09/01/2021 - 20:54

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • OPINIE Vaccinarea ar trebui întreruptă, măcar la vârstnici, până la clarificarea cauzei deceselor la vaccinaţii din Norvegia
  • Informarea şi dezinformarea asupra vaccinării anti-Covid. Strategii de apărare împotriva manipulărilor
  • Certificatul de strănut
  • Se mai poate renunţa controlat la aşteptările iraţionale alimentate de băncile centrale?
  • FORUMUL ECONOMIC MONDIAL: "Costul imediat - uman şi economic - al pandemiei este major"
  • Biden preia conducerea unei Americi în criză
  • ETAPA A II-A DE VACCINARE, ÎNTRE PLUS ŞI MINUS Cerere mare, platformă online cu probleme
  • BURSELE LUMII Bursele europene urcă, în sezonul raportărilor
  • După decesele din Norvegia, experţii în sănătate solicită suspendarea vaccinării cu Pfizer

Next Post
Mircea andrei

Mircea Andrei rupe protocolul cu PNL şi face o alianţă cu ecologiştii celebrului primar Mircia Gutău

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.