Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

A căzut stâlpul peste el 1

A căzut stâlpul peste el

6 ore ago
emil-boc-primar Cluj

Bugetul de stat va acoperi banii pentru bursele școlare. Boc: „Ne-a asigurat primul ministru de acest lucru”

7 ore ago
Ludovic Orban, președinte PNL

„Până la congres, eu sunt preşedintele PNL” – Orban, replică pentru rivalii care i-au cerut demisia

7 ore ago
covid-19-vaccin

În ultimele 24 de ore, Argeșul are 30 de nou infectați cu coronavirus. Scade în continuare și rata de infectare

11 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Lecţia de istorie. Cei trei crai de la răsărit (IV). Cum a devenit Cuza vodă

01 cornel carp
byJurnal de Arges
1 an ago
in Opinii

Refacerea Divanului în Moldova, unionist în sfârșit, a făcut lumea să răsufle ușurată. Delegațiile unioniste au mers la Paris, nu numai cu un da hotărât în ceea ce privește unirea, ci și cu un plan de măsuri coerent privind viitorul țării, în care pe primul loc era aducerea unui principe străin pe tronul principatului ce urma să se constituie. Știau ei ce știau…
Numai că Bruxellesul, pardon, Parisul a zis ”a, nu… noi v-am întrebat dacă vreți sau nu să vă uniți, doar atât”. Și așa s-au întors delegațiile cu buzele umflate. De unire ne ocupăm noi, li s-a spus. Prin urmare, în august 1858 a apărut Convenția de la Paris care spunea cu subiect și predicat cum să se facă unirea: doi domnitori, două guverne, două armate, două capitale, două Adunări, două, două… Singurele instituții comune, care trebuia să se înfințeze la Focșani, erau Comisia Centrală, care urma să facă legi (n-a făcut niciuna), și Înalta Curte de Casație și Justiție, care e lesne de înțeles ce trebuia să facă (nici ea n-a făcut mai nimic…). Totuși să nu exagerăm, pentru că ea avea și părți bune, în special cele lipsite de importanță. Vă sună cunoscut, nu?
Alegerea domnitorilor a creat o uriașă efeverscență, la Iași candidând nu mai puțin de 38 de persoane. Printre ele nume cu greutate: fostul domnitor Mihail Sturdza, Costache Negri sau aga Lascăr Catargiu, șeful poliției (cu acesta s-a ratat, din păcate, o mare șansă, ulterior devenind un mare om politic, cu un sfârșit tragic, de care Cuza se pare că nu a fost străin).
Noaptea de 4/5 ianuarie 1859 a fost probabil cea mai lungă din an. Se trecuse de miezul nopții și rând pe rând cei propuși refuzau candidatura: Alecsandri, Kogălniceanu, Costache Negri… La un moment dat cineva a spus: ce ar fi să-l întrebăm pe Cuza? El nu participa la acea adunare de taină, așa că a fost trezit din somn și, buimac, a primit propunerea de candidatură, pentru că el nu stătea prea mult pe gânduri. Care au fost argumentele celor care l-au propus nu stăm noi acum de ele, pentru că nici marii istorici nu le-au deslușit prea bine.
În Țara Românească lucrurile au mers mai ușor (ca de fiecare dată). Toți candidații s-au retras, astfel că la 24 ianuarie 1859 s-a împlinit ceea ce nici măcar Convenția de la Paris nu prevedea: același domnitor în ambele Principate. O glumă bună, nu? Acum măcar știm cine au fost înaintașii celor care iau acum cele mai importante decizii privind soarta noastră. Cam așa s-a trecut razant pe lângă alegerea unui domnitor cu adevărat providențial, fie el străin sau de-al locului.
Și pentru că erau multe de făcut, un an, doi au trecut cum au trecut, apoi Conu Alecu și-a revenit: femei, țigări, băutură, jocuri de cărți, intrigi, etc. Noroc că ceilalți unioniști în frunte cu Kogălniceanu și-au făcut treaba… Trebuie menționat că, în tot acest timp, eminența cenușie, Charles Librecht (Cezar, cum îl alinta Conu Alecu), a fost în permanență în preajma sa, cu influențe malefice. Voi veni în curând cu argumente. Dar nici cu noul principe nu-mi era rușine. Se știe că Alexandru Ioan Cuza era ateu (mai târziu s-a spus ”liber cugetător”). Aceasta poate și pentru că era mason. Singurul ierarh al bisericii cu care comunica era Calinic de la Cernica, ulterior santificat de Biserica Română. În epocă circula o anecdotă reprodusă într-o carte a scriitorului bisericesc Dan Ciachir: „Se întâlnește Cuza cu Sfântul Calinic de la Cernica.
– Ce mai faci, Prea Sfințite? Tot cu rugăciunile?
– Tot cu rugăciunile, Măria Ta.
– Nu îmi citești și mie una? Care mi-ai citit-o?
– Moliftele Sfântului Vasile, Măria Ta.”
După cum cred că știți, aceste rugăciuni se citesc doar nebunilor și celor posedați…
Prof. dr. Cornel Carp

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Tags: lectia de istorie

Related Posts

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni... 2
Actualitate

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni…

14/01/2021 - 13:16
01 cornel carp
Actualitate

Lecţia de istorie. La Cetăţuie

14/01/2021 - 13:08
Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis 3
Actualitate

Lecția de drept. Răspunderea pentru malpraxis

14/01/2021 - 13:07
Melania Cincea - Puterea a cincea
Actualitate

OPINII PRESSHUB. Ascensiunea „Profului online”

09/01/2021 - 20:54

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • Licitaţia pentru viaţă - inegalitatea accesului la vaccinul anti-Covid
  • CORESPONDENŢĂ DIN PARIS Specificităţile evoluţiei pandemiei şi a vaccinării în Franţa
  • Confuzia
  • "Datoria noastră externă - vulnerabilitatea pe care pieţele o vor folosi fără scrupule"
  • PROPUNERE O nouă formulă de calcul a impozitului pe profit
  • "LUPII LIBERALI" AU TRECUT LA ATAC: "Capul lui Orban vrem!"
  • PENTRU OBLIGAŢIUNILE EMISE ÎN 2008 Primăria Oraviţa a achitat plăţile scadente în aprilie anul trecut
  • CEA MAI MARE BANCĂ ELVEŢIANĂ ESTIMEAZĂ PENTRU 2021: Preţurile argintului şi platinei vor creşte mai mult decât cotaţia aurului
  • După decesele din Norvegia, experţii în sănătate solicită suspendarea vaccinării cu Pfizer

Next Post
Lecţia de drept. Informaţii generale despre cazierul fiscal 4

Lecţia de drept. Informaţii generale despre cazierul fiscal

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.