Hotărârile judecătorești pronunțate nu produc de regulă efecte în mod automat în alte state decât cel de pronunțare astfel că este necesară instituirea unui „filtru”, adică parcurgerea unei proceduri judiciare de recunoaștere și încuviințare a executării, dacă este cazul.
Pot fi recunoscute de instanțele naționale actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești străine ,actele notariale, dar și actele ale altor autorități competente, emise într-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Înscrisurile la care anterior am făcut referire pot fi recunoscute cu îndeplinirea cumulativă a anumitor condiții: în primul rând, în ceea ce privește efectele hotărârilor străine, trebuie să existe reciprocitate între statul instanței care a pronunțat hotărârea și statul român; în al doilea rând, potrivit legii statului în care a fost pronunțată hotărârea, instanța care a pronunțat-o trebuie să fi fost competentă să judece procesul în cauză – criteriile de stabilire a competenței avute în vedere de legiuitor nu se referă în mod exclusiv la prezența pârâtului în statul respectiv sau la existența unor bunuri ale pârâtului în acel stat, care nu au legătură directă cu litigiul; cea de-a treia condiție vizează împrejurarea potrivit căreia hotărârea trebuie să fie definitivă în conformitate cu legislația statului unde a fost pronunțată.
În situația în care se cere recunoașterea unei hotărâri pronunțată în străinătate în lipsa părții care a pierdut procesul, instanța din Romînia trebuie să constate că au fost comunicate în timp util părții în cauză atât actul prin care a fost sesizată instanța cu litigiul respectiv, cât și citația pentru termenul la care au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei și să verifice dacă părți i s-a dat posibilitatea efectivă de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva acelei hotărâri.
Citește și Lecţia de drept. Perimarea executării silite pornite de creditorii bancari
Cererea de recunoaștere formulată pe cale principală se introduce la tribunalul în circumscripția căruia cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine își are domiciliul sau, după caz, sediul și doar în caz de imposibilitate de stabilire a competenței, se introduce la Tribunalului București.
Actiunea petentului se timbrează anticipat cu suma de 20 de lei și, atașat acesteia, se vor depune în copie hotărârea a cărei recunoaștere se cere, dovada caracterului definitiv al acestei, copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea.
Toate actele vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu excepția cazului în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Fac precizarea că,instanțele române nu pot sa examineze în fond hotărârile străine și nici să procedeze la modificarea acestora,doar verifică indeplinirea condițiilor de recunoaștere.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
0 Comentarii