Într-o piață a muncii din ce în ce mai dinamică în care angajatorii se confruntă cu fluctuații semnificative de personal, perioada de probă a devenit o practică des întâlnită, pe parcursul căreia se evaluează aptitudinile salariatului, dar și compatibilitate între el și noul job.
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.
Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
Pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislatia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă.
Pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu, excepție făcând acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale.
La sfârșitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverință, care este vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competență acesta își are sediul.
În situația în care se încheie un raport de muncă cu timp determinat, perioada de probă variază în funcție de perioada contractuală stabilită (perioada de probă de 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni; perioada de probă de 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă de 3-6 luni; perioada de probă de 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă (în funcții de execuție) mai mare de 6 luni; perioada de probă de 45 de zile lucrătoare în cazul salariaților încadrați în funcții de conducere pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni).
Citește și Lecția de drept. Răspunderea autorităților publice pentru prejudiciile suferite de conducătorii auto
În cazul unui contract de muncă temporară, perioadele de probă sunt următoarele: 2 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună; 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună și 3 luni; 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni; 20 de zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni; 30 de zile lucrătoare în cazul salariaților încadrați în funcții de conducere pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni.
Bineînteles, indiferent dacă ești sau nu în perioada de probă, ca salariat vei avea și câteva obligații de respectat, de exemplu obligația de a face norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îți revin conform fișei postului; obligația de a respecta disciplina muncii; obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă, obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu etc.
Perioada de proba este considerată vechime în muncă, iar plata salariului se face ca și în cazul celorlalți angajați.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
0 Comentarii