Deși legislația muncii nu conține prevederi referitoare la retragerea demisiei, salariatul poate reveni asupra deciziei pe care a luat-o. Însă acest lucru este posibil doar cu o anumită condiție.
Demisia este un act unilateral de voință, prin care salariatul comunică în scris angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. Salariatul nu trebuie să-și motiveze decizia, iar angajatorul este obligat să o înregistreze.
Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
Totuși, dacă un salariat se răzgândește, există posibilitatea ca acesta să-și retragă demisia dacă angajatorul este de acord.
Începând cu momentul în care demisia a ajuns la cunoștința angajatorului, salariatul nu mai poate reveni asupra deciziei decât cu acordul expres sau tacit (dar în mod obligatoriu neechivoc) al angajatorului, nefiind interzis în legislația muncii modificarea și/sau revocarea propriilor decizii ale angajatorului.
Prin urmare, acordul angajatorului cu privire la retragerea demisiei trebuie să fie exprimat clar, astfel încât să nu existe niciun fel de îndoială.
În același timp, acordul poate să fie și tacit – situație în care salariatul își continuă activitatea, iar angajatorul nu se opune acestui lucru.
În plus, orice modificare a datei de încetare a raportului de muncă trebuie înregistrată în scris.
Este important ca salariatul să se consulte cu angajatorul său și ca ambele părți să înțeleagă termenii și condițiile retragerii demisiei pentru a evita orice neînțelegeri sau probleme ulterioare.
În cazul în care angajatorul refuză să înregistreze demisia, acesta poate fi sancționat conform Codului Muncii cu sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
Citește și Lecția de drept. Când și cum se „șterge” trecutul unui condamnat?
Citește și Lecția de drept. Soluționarea alternativă și rapidă a litigiilor cu banca
0 Comentarii