Conferința de bilanț pe 2013 a Direcției Naționale Anticorupție, de joi, 27 februarie, a fost prima de acest fel la care a fost invitat și a participat premierul Victor Ponta. Dintre reprezentanții structurilor teritoriale, procurorul-șef al DNA Pitești, Daniela Lupu, a fost și ea prezentă printre invitații din Sala de marmură a Cercului militar București. La raportul prezentat de procurorul-șef al Structurii Centrale, Laura Codruța Kovesi, reprezentanți ai principalelor instituții implicate în lupta împotriva corupției au exprimat atât aprecieri pozitive, cât și critici. Fiind invitat la eveniment, Jurnalul de Argeș a reținut, pentru cititorii săi, câteva dintre aspectele cele mai semnificative din raportul structurii, opiniile formulate vizavi de activitatea Direcției și recomandările pe care le-au primit procurorii DNA.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi: „A fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent.”
Una dintre primele probleme ridicate de către procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost cel al presiunilor publice la adresa procurorilor: „A fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent.” În cursul anului trecut, au fost trimiși în judecată 6 miniștri și parlamentari, 5 președinți și vicepreședinți de consilii județene, 34 de primari și viceprimari, 25 de magistrați (dintre care doi membri CSM), 19 avocați, 10 directori de companii naționale și 22 de directori ai altor instituții publice, pentru fapte ce au totalizat un prejudiciu de aproape 250 de milioane de euro. Poate cel mai important aspect pe care l-a ridicat șefa procurorilor DNA a fost cel referitor la necesitatea îmbunătățirii capacității de recuperare a prejudiciilor provocate prin infracțiuni: „În condițiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea provin din cauzele instrumentate de DNA, am propus ministrului justiției suplimentarea numărului de polițiști în cadrul Direcției. Resursele umane existente nu acoperă nevoile investigative, iar costurile pe care le presupune această măsură ar fi acoperite prin veniturile suplimentare aduse la buget din confiscarea bunurilor rezultate prin infracțiuni. (…) Creșterea gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni reprezintă o prioritate a DNA, fiind și un obiectiv specific asumat de statul român prin Strategia Națională Anticorupție 2012 – 2015, astfel că este importantă finalizarea proiectului de constituire a unei structuri de recuperare a prejudiciilor.” De asemenea, o altă chestiune extrem de importantă și gravă, despre care a menționat procurorul-șef Codruța Kovesi: „Au fost identificate numeroase fapte de corupție care urmăreau influențarea procedurilor de achiziție, pentru a acapara resursele publice în interesul unor grupări compuse din oameni de afaceri aflați, uneori, în legătură cu decidenți politici.”
George Cristian Maior, directorul SRI: „Anul trecut, am transmis peste 1000 de informări către DNA”
Directorul SRI-ului, George Cristian Maior, a apreciat colaborarea cu DNA-ul în lupta împotriva corupției, sub aspectul amenințării pe care aceasta o prezintă pentru securitatea națională, în sensul vulnerabilizării statului, al prejudiciilor economice, al dezechilibrelor și frustrărilor sociale pe care le creează. „Anul trecut, am transmis peste 1000 de informări către DNA, jumate la DNA central, jumate către structurile teritoriale, care cred că au ajutat foarte mult activitatea acestei instituții pe linia combaterii corupției.”, a remarcat șeful serviciului național de informații. Cu referire la faptul că procurorul-șef al DNA-ului, Laura Codruța Kovesi, spusese că asupra procurorilor anticorupție se fac presiuni politice, George Maior a răspuns: „Și noi putem remarca acest lucru. Când se abordează zone pe care eu le-am denumit odată inexpugnabile, fie din economie, fie din politic, te poți aștepta la o anumită retorică. Suntem obișnuiți cu ea, nu e nicio problemă. Cred că avem forța instituțională bazată și pe resursa umană foarte bună și pe concepția profesională neutră asupra activității noastre să rezistăm acestor tipuri de presiuni și chiar să nu ne plângem de ele.”
Premierul Victor Ponta: „În domeniul retrocedărilor s-a comis cea mai mare fraudă de după 1989”
Deși procurorii DNA au cam făcut ravagii prin USL în cursul anului trecut, în mod surprinzător prim-ministrul Victor Ponta a apreciat pozitiv activitatea acestora, și-a însușit numirea în funcția de procuror-șef a Laurei Codruța Kovesi ca pe o reușită și a amintit că el este cel care, în fața Comisiei pentru revizuirea Constituției, a susținut păstrarea de către procurori a statutului de magistrați (contrar propunerii legislative ce fusese făcută pentru rămânerea în această categorie doar a judecătorilor): „Sunt convins că nu uitați că sunt cel care mi-am asumat, alături de domnul ministru Cazanciuc, numirile în funcțiile de conducere la structura dvs., la DNA, și am asigurat în ultima perioadă prin aceste numiri o stabilitate și o independență pe care este foarte greu să o mai afecteze cineva cu vreo măsură sau alta.” Victor Ponta i-a felicitat pe procurorii structurii anticorupție pentru cazuri concrete, făcând referire la dosarul Hidroelectrica, la retrocedările ilegale și la rambursările ilegale de TVA, cauze care au prejudiciat statul român cu miliarde de euro. „Știu că ați efectuat o operațiune de combatere a evaziunii, în ceea ce privește rambursările de TVA, și lucrul acesta este extrem de important. Este un fenomen cumplit pentru societate, pentru bugetul public, și nu pot decât să vă felicit. M-am bucurat foarte mult că într-adevăr, în sfârșit, după foarte mulți ani, cei care au încălcat grav legea în ceea ce privește retrocedările sunt trași la răspundere penală. În mod sigur, în domeniul retrocedărilor s-a comis cea mai mare fraudă de după 1989 și mă bazez pe capacitatea dvs. de a repara ce se mai poate repara după atâția ani și de a-i depista pe cei care au obținut în mod fraudulos retrocedări, drepturi pe care nu le-au avut niciodată. Vreau să indic clar zonele pe care, din punctul de vedere al executivului, le considerăm cele mai periculoase și dăunătoare pentru buget. Este vorba de cazurile de insolvență falsă, cei care nu plătesc taxe și impozite, este vorba despre fraude care prejudiciază statul român cu miliarde de euro.” Adriana Gândilă
0 Comentarii