Județul Argeș, denumit astfel după râul care îl străbate, cuprinde istoria îndepărtată și puțin cunoscută a strămoșilor poporului român. Vatră a cărei vechime coboară în negura vremurilor, județul a strâns în depresiunile și în văile largi și mănoase o populație numeroasă a cărei organizare administrativ-politică s-a perfectat în timp, astfel că la 1247 pe aceste meleaguri se și constituise prima formațiune administrativă românească, însă termenul de „județul Argeș” este menționat în documente pentru prima dată la 1437.
Este al 11-lea judeţ al României ca mărime
Ca toate județele de la poala sudică a Carpaților Meridionali, și Argeșul are o formă alungită pe linia nord-sud. El acoperă 2,9% din suprafața țării, fiind al 11-lea în ordinea mărimii. Situat în bazinul Argeșului superior, se învecinează la nord cu județele Sibiu și Brașov, având ca limită de despărțire crestele înalte ale Munților Făgăraș, cel mai înalt masiv muntos din România, și Pietrei Craiului și la est cu județul Dâmbovița, având ca limită culmile masivului Leaota, zonele deluroase și de câmpie. La sud, Argeșul se învecinează cu județul Teleorman, împărțind câmpia Găvanu -Burdea și la vest cu județele Olt și Vâlcea, limita urmând cumpăna de ape dintre bazinele Oltului, Argeșului și Vedei. Județul prezintă, succesiv, de la nord spre sud, toate cele trei forme de relief caracteristice: munți, dealuri și câmpii. Predomină dealurile care ocupă mai mult de jumătate din suprafață. Munții reprezintă 25% din teritoriul județului și fac parte din Carpații Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Făgăraș, care se întinde între culoarul Rucăr-Bran și defileul Oltului. Zona deluroasă subcarpatică ocupă 55% din suprafața județului, fiind formată din Subcarpații Getici și Podișul Getic, alcătuit la rându-i din platformele Cândești, Argeș și Cotmeana. Subcarpații sunt formați dintr-o alternanță de munți mărunți, ce depășesc doar pe alocuri 1000 m altitudine, având înălțimi medii de 800 m. Trecerea de la Subcarpați la dealurile de platformă se face printr-o zonă de contact mai joasă, alcătuită din mici depresiuni, cum sunt cele de la Curtea de Argeș și Domnești. Zona de câmpie reprezintă 20% din teritoriu și se întinde în partea sudică a județului. În partea ei de nord caracterul este piemontan, marcat de terasele etajate ale râului Argeș. Direcția principală de pătrundere către municipiul Pitești, reședința județului, este orientată dinspre sud către nord, trecând de la câmpie în zona deluroasă în care se află Piteștii, care concentrează toate căile principale de comunicație ale județului. Teritoriul județului cuprinde două bazine hidrografice: bazinul Argeș, în zona muntoasă și cea deluroasă și bazinul Vedea, în zona deluroasă și cea de câmpie.
În anul 1330 apare documentar topicul Argeş
Unele cronici menționează, prin legenda descălecatului, că în anul 1290 un voievod din Făgăraș – Radu Negru ”ridicându-s-a de acolo cu toată casa lui și cu mulțimea de noroade” și ”pogorându-se pre apa Dâmboviței începu a face țară noao”. Inițial a construit în Câmpulung ”biserică mare, frumoasă și înaltă”, iar apoi ”au descălecat la Argeș și iar au făcut oraș mare și și-au pus scaunul de domnie făcând curți de piatră și case domnești și o biserică mare și frumoasă”, se menționează în Istoria Țării Românești 1290-1690. Letopisețul Cantacuzinesc, ediție critică întocmită de C.C. Giurescu și D. Simionescu în anul 1960. Viața intensă politică și economico-socială este atestată de numeroasele documente istorice rămase despre aceste locuri sau emise de pe aceste meleaguri. În anul 1330 apare documentar topicul Argeș, iar la 13 august 1437 se vorbește despre teritoriul ”județului” Argeș, cu ocazia dăruirii unei părți din satul Lăngești în Argeș, danie făcută de către Vlad Dracu unor boieri, iar la 11 septembrie 1489 mănăstirea Govora poseda o vie a popii Alexie în Argeș. Curtea feudală de Argeș își extinde influențele mai ales spre vest, peste Țara Loviștei și dincolo de Olt.
„Regiunea Argeş” îşi are limitele extinse până dincolo de Dâmboviţa, în est şi de Olt, în vest
Cu timpul limitele de influență se modifică, astfel că la sfârșitul secolului al XIX-lea județul Argeș era delimitat de Olt și de râul Doamnei, învecinându-se cu județele Vâlcea și Olt, la vest, Teleorman și Vlașca, la sud și Dâmbovița și Muscel, la est. El era constituit dintr-un plai (Loviștea) și șase plăși (Topologu, Oltu, Argeșu, Pitești, Cotmeana și Gălăpeşti). La 1882 se unifică plășile Topologu și Oltu, iar Cotmeana cu Gălăpeşti, județul Argeș cuprinzând teritoriul de sub creasta Făgărașului până spre ultimele tentacule nordice ale Câmpiei Găvanu-Burdea. La începutul veacului trecut, județul Argeș cuprindea aproximativ în aceleași limite, două plaiuri și opt plăși, iar în 1938 era împărțit în numai șase plăși și anume Argeș, Cuca, Dâmbovnic, Olt, Pitești și Teleorman. Necesitățile de ordin economic impun reorganizarea administrativ-teritorială a județului Argeș, care în deceniul al șaselea al secolului nostru își are limitele extinse până dincolo de Dâmbovița, în est și de Olt, în vest, fiind împărțit în 10 raioane cu trei orașe regionale și opt raionale, intrat în literatura de specialitate ca ”regiunea Argeș”, cu reședința în orașul Pitești.
În 1968 are loc dezarondarea raioanelor Slatina, Drăgăşani, Drăgăneşti-Olt, Horezu, Râmnicu Vâlcea şi Găeşti
În anul 1968, dezvoltarea economică a impus o nouă regrupare teritorial-administrativă prin care fosta regiune Argeș își micșorează suprafața, prin dezarondarea raioanelor Slatina, Drăgășani, Drăgănești-Olt, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Găești și revine la denumirea de județul Argeș, iar orașul Pitești, reședința lui, se transformă în municipiu. Astfel constituit, județul deținea o suprafață de 6.801 km pătrați, o populație de 585.717 de locuitori, municipiul Pitești, orașele Câmpulung, Curtea de Argeș, Costești și Topoloveni și 578 de sate grupate în 94 de comune. Pe teritoriul județului Argeș se intersectează paralela de 45 de grade latitudine nordică, care trece prin mijlocul său, pe la nord de Clucereasa și Merișani, cu meridianul de 25 de grade longitudine estică, ce unește punctele extreme de nord și de sud ale continentului Europa, traversând partea estică a județului pe la vest de Câmpulung și est de Pitești. Suprafața județului Argeș este în prezent de 6.800 km pătrați, iar numărul locuitorilor săi este de 663.206. Aceștia sunt distribuiți în trei municipii și anume Pitești, Câmpulung-Muscel și Curtea de Argeș, patru orașe și anume Mioveni, Topoloveni, Costești și Ștefănești și 95 de comune. M.I.
0 Comentarii