În anul 1970, o misiune de experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) recomandă și avizează favorabil proiectul de înființare a Institutului de la Pitești, pentru asigurarea suportului științific și tehnologic privind dezvoltarea Programului Nuclear din România. Așa se face că în 1971 este înființat Institutul pentru Tehnologii Nucleare (ITN), ca unitate strategică având domeniul de activitate, cercetarea științifică, proiectarea, ingineria tehnologică și responsabilitatea tehnică pentru dezvoltarea energeticii nucleare în România.

La 18 noiembrie 1979 este atinsă prima criticitate la Reactorul de Încercări de Materiale – TRIGA

În 1977 se schimbă denumirea unității, în Institutul de Reactori Nucleari Energetici (IRNE). Sunt instalate și puse în funcțiune laboratoarele de cercetare la noul sediu, situat în județul Argeș, Colibași – Mioveni, localitate aflată la 130 km N-V de București. De reținut că în 1978 au fost stabilite cerințele de asigurare a calității pentru operarea reactorului și a fost aprobat de către Autoritatea Nucleară, primul Manual de Asigurare a Calității (MAC). În prezent, Sistemul de Management al Calității este extins la toate activitățile care se desfășoară în institut și anume cercetare, proiectare, fabricare de echipamente nucleare, tratarea și transportul deșeurilor nucleare și exploatarea instalațiilor din institut. La 18 noiembrie 1979 este atinsă prima criticitate la Reactorul de Încercări de Materiale – TRIGA, aflat în cadrul institutului, iar în 1980 este pusă în funcțiune Stația Pilot de Fabricație Elemente Combustibile tip CANDU. În 1983 are loc punerea în funcțiune a Laboratorului de Examinare Post – Iradiere (LEPI), iar în 1984  este pus în funcțiune Standul de Testare Anduranță a fasciculelor combustibile din cadrul departamentului Testări în Afara Reactorului (TAR) și a Stației de Tratare a Deșeurilor Radioactive (STDR).

În 1985  începe fabricația fasciculelor de combustibil nuclear tip CANDU

În 1985 începe fabricația fasciculelor de combustibil nuclear tip CANDU, pentru viitoarea Centrală Nucleară de la Cernavodă, în Secția de Producție Elemente Combustibile (SPEC) din cadrul institutului, devenită ulterior Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN), iar în perioada 1984 – 1986 are loc transferul tehnologiei de fabricație a pulberii sinterizabile de UO2, dezvoltate în institut, la Uzina „R” – Feldioara, împreună cu datele de proiectare pentru execuția liniei de fabricație la nivel industrial. În 1989 odată cu sosirea capetelor 4 și 5 ale Mașinii de Încărcat – Descărcat Combustibil Nuclear (MID), destinate Unității 2 de la Cernavodă este pus în funcțiune Standul pentru testarea capetelor MID. În 1990, Institutul de Reactori Nucleari Energetici (IRNE) este inclus în Regia Națională pentru Energie Electrică (RENEL) și devine Institutul de Cercetări Nucleare (ICN), iar în 1992, Secția de Producție Elemente Combustibile din cadrul ICN devine Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești (FCN), ca unitate distinctă în cadrul RENEL. De asemenea, în același an a început procesul de conversie al combustibilului nuclear din reactorul TRIGA. În 1994, specialiștii institutului participă la etapele de punere în funcțiune a Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, iar în 1995 are loc punerea în funcțiune, la Unitatea 1 – CNE Cernavodă, a Sistemului de Localizare a Combustibilului Defect (SLCD), echipament proiectat și realizat în întregime în institut. La 16 aprilie 1996, se atinge prima criticitate a Unității 1 a Centralei CANDU – Cernavodă la care au contribuit și specialiști din ICN. În 1998, Institutul trece sub autoritatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și devine Sucursala Cercetări Nucleare (SCN). În altă ordine de idei, de menționat că în 1999 are loc returnarea în țara de origine, SUA, a combustibilului nuclear ars din reactorul de cercetare TRIGA.

În 2002 se finalizează modelul experimental de fascicul combustibil nuclear avansat – SEU 43

Activitatea la ICN Pitești continuă în 2002 cu finalizarea modelului experimental de fascicul combustibil nuclear avansat – SEU 43. În perioada 2003-2005, la Mioveni au fost efectuate testele funcționale ale celui mai complex echipament robotizat utilizat în reactorul de la CNE Cernavodă și anume Mașina de Încărcat Descărcat Combustibil (MID) în urma evaluării, calificării echipamentelor și tehnologiilor deținute și a testării personalului de către o echipă de specialiști canadieni. Pentru prima dată în România și în Europa, ICN Pitești a încheiat cu succes testarea și livrarea la CNE Cernavodă – Unitatea 2, a două capete ale Mașinii de Încărcat Descărcat Combustibil Nuclear. În 2003, pe platforma ICN – FCN, prin efortul conjugat al Agenției Nucleare și ICN – Pitești, ia ființă Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive. În 2006 are loc finalizarea conversiei Reactorului TRIGA – SSR, începută în anul 1992, de la funcționarea cu combustibil nuclear înalt îmbogățit – HEU (High Enriched Uranium) la cea cu combustibil slab îmbogățit – LEU (Low Enriched Uranium), iar în 2007, la 7 mai, are loc atingerea primei criticități a reactorului Unității 2 – CNE Cernavodă, la care și-au adus contribuția și specialiștii din institut prin asistență științifică și tehnică, produsele și serviciile realizate pentru energetica nucleară. În 2008 are loc returnarea celei de-a doua tranșe de combustibil nuclear HEU, de la ICN în SUA. Tot în 2008 are loc lansarea primei ediții a Conferinței „Annual International Conference on Sustainable Development through Nuclear Research and Education” – Nuclear 2008. În perioada 2006-2010 ICN Pitești participă activ la realizarea conceptului de reactor rapid răcit cu plumb în cadrul proiectului ELSY (FP7-EURATOM), iar între anii 2010-2013 Insitutul participă la realizarea proiectului centralei nucleare de demonstrație, ALFRED (100 MWe), în cadrul proiectului LEADER (FP7 – EURATOM). În februarie 2011, Guvernul României aprobă Memorandumul MECMA privind găzduirea ALFRED ca urmare a unui proces de dezbatere implicând Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (AN&DR) și principalii stakeholderi. Se avizează astfel disponibilitatea privind amplasarea instalației nucleare de demonstrație ALFRED, în România.

În mai 2011 s-au aniversat 40 de ani de activitate a institutului

În mai 2011 se aniversează 40 de ani de activitate a institutului, ocazie cu care a avut loc lansarea revistei „Journal of Nuclear Research and Development”, realizată în institut. Din 1 octombrie 2013, Institutul de Cercetări Nucleare Pitești (ICN) devine sucursală a Regiei Autonome „Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN)”, înființată conform prevederilor Ordonanței de Urgență Nr. 54 din 29 mai 2013, aprobată prin Legea nr. 302/2013. Nu în ultimul rând trebuie consemnat faptul că la 18 decembrie 2013 a fost semnat Memorandumul de Cooperare între partenerii de la ANSALDO Nucleare și ENEA din Italia și Institutul de Cercetări Nucleare Pitești, RATEN-ICN, România, pentru implementarea construcției proiectului ALFRED, constituindu-se Consorțiului FALCON (Fostering Alfred Consortium).

Misiune

ICN Pitești a avut și are ca principală misiune menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru programul energetic nuclear național, componentă vitală în asigurarea energiei electrice durabile, curată și sigură, pentru cetățenii României. Programul energetic nuclear din România prevede operarea în condiții de siguranță și competitivitate a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă, finalizarea Unităților 3 și 4, construirea unei noi centrale nucleare, promovarea pe termen mediu și lung a reactorilor avansați de generația IV, depozitarea în condiții de siguranță a combustibilului ars și a deșeurilor radioactive. Institutul asigură operarea, dezvoltarea și utilizarea infrastructurii necesare pentru desfășurarea programelor de cercetare – dezvoltare, educația și pregătirea specialiștilor, precum și o cooperare internațională susținută, ca elemente esențiale pentru un sector energetic nuclear durabil. De asemenea, ICN promovează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor nucleare în medicină, industrie sau agricultură adăugând o contribuție importantă la creșterea standardului de viață în beneficiul cetățenilor.
M.I.