Istoricul, arheologul şi cercetătorul ştiinţific Paul Dicu

Paul I. Dicu (1 august 1926-19 aprilie 2008) a fost și rămâne, în egală măsură, unul dintre intelectualii respectați ai județelor Olt, Argeș și Vâlcea. Faptic, axioma se bazează pe: apartenența generică la așezarea natală Topana și instruirea adolescentină din Slatina, aparținând Oltului, activitatea formativă, ca profesor pluridisciplinar, la unități de învățământ din Pitești sau împrejurimi suprapuse Argeșului și exprimarea preocupărilor științifice și metodice atașate, perimetral, geografiei urbane Râmnicu Vâlcea.

De la Topana-Olt la anii studenției din București

Comuna Topana a reprezentat, pentru Paul Dicu, principalul reper existențial! Tatăl său, Ioan Fl. Dicu, învățătorul satului Căndelești, absolvise Școala Normală „Carol I” Câmpulung Muscel, iar mama, Florica, originară din comuna Groși, astăzi sat în Băbana, interfera genealogia Antonescu, semnificativă pentru Pitești. Prezentarea anumitor detalii referitoare la Topana l-au pasionat toată viața pe analistul Paul I. Dicu! În timpul discuțiilor, aducea, elegant, vorba despre drumurile lungi ale acestor coline, direcționate spre Slatina, Drăgășani, Pitești, Râmnicu Vâlcea. Pentru localitatea natală, traversată de râul Vedea, Paul I. Dicu a descifrat importante surse pietrificate antic ori zapise chirilice privitoare la triunghiul nordic al județului Olt: Sâmburești-Făgețelu-Topana. Constant, Paul Dicu etala faptul că Topana a consolidat, decisiv, particularitățile raionului argeșean Vedea, documentare bazată pe Anuarul Statistic al Regiunii Pitești (1960), volum al direcției specializate, conduse de colegul său din Făgețelu, economistul Ion C. Anton (1934-1997). Apoi, Legea Nr. 2, emisă la 16 februarie 1968, reinstaura județele în România contemporană, comuna Topana integrându-se, totalitar, Oltului. Viitorul profesor gradul I Paul Dicu este absolventul Liceului „Radu Greceanu” Slatina (1937-1945). După obținerea bacalaureatului, absolventul Paul Dicu s-a decis, cu acordul și susținerea familială, pentru continuarea studiilor la Universitatea din București. Succesul admiterii (1945) a fost urmat de frecventarea Facultății de Filozofie-Litere, secțiile: Filozofie-Istorie (1948); Pedagogie-Psihologie (1949). Cochetează, intermitent, cu specializarea juridică.

A fost profesor și inspector la Secția Regională de Învățământ Argeș

La absolvirea Universității din București, Paul Dicu era calificat didactic pentru: Educație civică, Filozofie, Istorie, Logică, Pedagogie, Psihologie, Sociologie. Va prefera Istoria și Psihologia. Prestațiile, derulate aproape patru decenii (1949-1986), dăinuie în amintirile elevilor care au urmat: Liceul „Radu Greceanu” Slatina (1949-1950); gimnaziile unice Mătăsaru (1952-1953) și Topana (1953-1955); Liceul „Nicolae Bălcescu”/Colegiul „Ion C. Brătianu” Pitești (1959-1986); școlile generale Nr. 2 și Nr. 5 Pitești (1959-1986). Temporar (1955-1959), Paul Dicu a fost inspector la Secția Regională de Învățământ Argeș. Obține, succesiv, gradele didactice II și I, titlul de Profesor evidențiat, medalia Tudor Vladimirescu, alte catalogări publice. Concomitent cu activitatea prodigioasă la catedră, Dicu s-a dedicat, voluntar, conducerii Filialei Pitești a Societății de Științe Istorice din România. Mandatat secretar executiv, autoritatea i-a fost recunoscută, colocvial, inclusiv de subfilialele Câmpulung și Curtea de Argeș. Pasionat de cunoașterea tainelor străvechimii, Paul Dicu a cercetat, inițial empiric, apoi sistematizat, vestigii arheologice și numismatice, contribuind, efectiv, la caracterizarea paleoliticului inferior pe teritoriul României ori a circulației monedelor antice provenite din spațiile roman, macedonean, bizantin. Reținem titluri precum: ”Descoperiri atribuite paleoliticului inferior pe cursul mijlociu al Argeșului” (1972); ”Paleoliticul inferior în piemontul Cotmeana și în depresiunea Sibiu” (1979); ”Monede romane târzii și bizantine din secolele IV-XI” (1989).

Există în Pitești strada eponimă Paul Dicu

Ideile, schițate la 24 ianuarie 1971, agrementate, mai ales, datorită persuasiunii istoricului Paul Dicu, erau concretizate, după 1984, prin apariția cărților: ”Pitești. Ghid de oraș”, Editura Sport-Turism, București, 1985; ”Pitești. Pagini de istorie”, Tipografia Argeș, Pitești, 1986; ”Istoria municipiului Pitești”, Editura Academiei Române, București, 1988; ”Pitești. Tradiție și contemporaneitate”, Editura Tiparg, Pitești, 2008. Afișează, pe coperte, aceiași autori: Petre Popa, Paul Dicu, Silvestru Voinescu. Manuscrise, șpalturi, semnale editoriale, cristalizând succesiunea elaborării acestui portofoliu istoriografic, se păstrează la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș. Tot acolo regăsim volumul ”Contribuții la Monografia Școlii Nr. 3 Ion Pillat din Pitești (1873-1998)”, scris de Paul Dicu în colaborare cu Nicolae Mitulescu (1998). După 1992, istoricul Paul Dicu a fost invitat, de conducerea Primăriei Pitești, să facă parte din Comisia instituită pentru redenumirea străzilor și avizarea noilor schițe cartografice, adaptate realităților postrevoluționare. Contribuția personală, grefată pe atribuțiile colectivului coordonat de secretarul Primăriei a interferat, benefic, serviciile Administrativ, Arhitectură, Cultură, Patrimoniu. Multe dintre sugestiile avansate s-au aprobat de primarul Tudor Pendiuc și obțineau acordul Consiliului Local. Ca urmare, actuala tramă stradală din Pitești nominalizează, motivant, renumite personalități aparținând arealului Argeș-Muscel, evidențiate în compartimente fundamentale, aspect ce presupune circumscrierea patriotismului provincial în sfera provocărilor naționale. Descifrăm ecuația prin foiletarea ultimei scrieri elaborate de Paul Dicu, respectiv ”Ghidul arterelor de circulație din municipiul Pitești” (2001). Istoricul a decedat, la Pitești, la 19 aprilie 2008. Dona, testamentar, Muzeului Județean Argeș majoritatea cărților din biblioteca proprie, exponate arheologice și numismatice, fotografii, câteva obiecte personale, manuscrise, dactilograme. Conform deciziei onorante a Consiliului Municipal, în Pitești există, acum, strada eponimă Paul Dicu!
Sursa: Informaţii selectate din volumul: „Piteşti. Portrete postume pentru prieteni”, Petre Popa