Săptămâna aceasta a debutat pentru argeșeni cu „marele miting de primăvară de la Dacia”, un miting menit „să trezească națiunea la realitate”, după cum îl descriau liderii Sindicatului Automobile Dacia (SAD), Nicolae Pavelescu și Ion Iordache, nu cu mult timp în urmă. Autostrada Pitești-Sibiu, situația legislației muncii ori construirea unui spital la Mioveni au fost doar câteva din temele aflate „pe ordinea de zi” a protestului constructorilor de automobile argeșeni. Cu ce gânduri și sentimente au plecat cei aproape 9 000 de participanți, am aflat la cald, imediat după încheierea mitingului, de la viceliderul SAD, Ion Iordache.
# S-a trezit națiunea la realitate? Ce spun oamenii dumneavostră?
– Nu s-a trezit, e un gust amar. Națiunea e greu de trezit la realitate, națiunea nu are încă un comportament responsabil.
# Față de ce anume nu are un comportament responsabil?
– Față de problemele cu adevărat importante pentru această țară, față de autostradă, față de legislația muncii, de exemplu. Dar avem speranța că până la urmă își vor reveni.
# Ați protestat împotriva guvernanților dar sunteți supărat pe oameni. De ce?
– Până la urmă avem guvernanții pe care ni-i merităm, iar pentru asta și pentru toată clasa politică și ce face ea nu sunt vinovați politicienii, ci oamenii, noi oamenii suntem vinovați. Noi, oamenii acestei țări au politicienii pe care și-i merită.
# Apropo de clasa politică, ați primit vreun semnal, o reacție, la acest miting de la cei din administrația guvernamentală, locală, de la politicieni?
– De la administrație, nimic, în schimb de la partidele politice de pe aici, de la toate, am primit asigurări că toate ne vor sprijini în tot ce am semnalat, de la realizarea autostrăzii spre Sibiu până la reviziuirea legislației muncii. Probabil că asta e doar așa, acum, până la alegeri. Toți ne-au transmis mesaje de susținere, să sperăm că le și vor respecta.
# Legat de legislația muncii, și aici aveți o mare supărare.
– Da, pentru că oamenii nu înțeleg importanța contractelor colective de muncă și a legislației referitoare la acestea. Oamenii nu înțeleg că fără aceste contracte colective au un statut extrem de incert în fața angajatorilor.
# Da, dar, oamenii aceștia au reprezentanți, au sindicate…
– Aici e problema pentru că și aici e vina nu atât a oamenilor cât a structurilor sindicale și mă refer la marile structuri, federații, confederații. Acestea au abandonat această luptă. E inacceptabil să nu existe contracte colective de muncă la nivel regional, la nivel de ramură națională, la nivel de breaslă națională. Suntem singura țară care nu are așa ceva. Am rămas singurii care mai spunem acest lucru.
# Ați rămas cam singuri pe lume din câte înțeleg, ca mare sindicat.
– Așa este suntem singuri pe lume, avem o misiune din ce în ce mai grea. Nu ne mai sprijină nimeni. Noi negociem aici aproape în permanență, în tot timpul anului, și va fi din ce în ce mai greu pentru că la nivel superior nouă nu mai există nimic. Marile organizații sindicale au abandonat lupta, ne-au lăsat singuri.
Florin Silvestru
0 Comentarii