Tehnologia bazată pe inteligență artificială ar putea fi folosită în viitor în sistemul judiciar din România, însă doar ca instrument de sprijin pentru magistrați, nu ca factor de decizie. Ideea este analizată de Consiliul Superior al Magistraturii, care dezvoltă deja proiecte în această direcție.
Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al CSM și responsabil de zona informatică a instituției, a explicat că rolul AI în instanțe ar trebui să fie limitat la activități administrative sau tehnice. Potrivit acestuia, tehnologia poate ajuta magistrații și personalul auxiliar în sarcini repetitive, dar nu trebuie să intervină în analiza juridică sau în pronunțarea deciziilor.
„Ideea e să creăm un fel de asistent al judecătorului care să-i facă documentare sau, practic, să ajute. Adică în zona de suport. Acolo sunt absolut de acord și există preocupare, dar nu în zona de analiză decizie. Nu o să fiu de acord cu intrarea Inteligenței Artificiale pe zona de analiză și decizie a judecătorului. Asta este ceea ce ne face judecători”, a subliniat magistratul.
Un exemplu concret de utilizare a AI deja testat în instanțe este generarea automată a rezumatelor declarațiilor din dosare. Această parte introductivă a hotărârilor judecătorești poate fi realizată rapid de programe informatice, fără a implica o analiză juridică propriu-zisă.
De asemenea, tehnologia ar putea fi folosită pentru automatizarea unor activități repetitive, în special în contextul deficitului de grefieri din instanțe. Astfel de instrumente ar putea reduce volumul de muncă administrativă și ar accelera gestionarea dosarelor.
Proiectele de dezvoltare sunt realizate împreună cu specialiști de la Universitatea Politehnica din București. Potrivit lui Drăgușin, unele aplicații au fost concepute chiar cu implicarea unor magistrați care au și competențe tehnice, ceea ce ar permite adaptarea mai bună a instrumentelor la nevoile reale ale sistemului judiciar.
Scopul acestor inițiative este crearea unui „asistent digital” pentru judecători, capabil să ofere documentare rapidă și să faciliteze organizarea informațiilor din dosare.
Cu toate acestea, magistratul avertizează că inteligența artificială nu poate înlocui judecata umană. Unul dintre motive îl reprezintă erorile cunoscute ale sistemelor AI, inclusiv așa-numitele „halucinații”, prin care programele pot genera informații false sau inexistente.
Astfel de probleme au fost deja semnalate în mai multe țări. În Portugalia, un judecător a fost sancționat disciplinar după ce a folosit instrumente similare pentru redactarea motivării unei hotărâri. Situații controversate au apărut și în Franța sau în Statele Unite, unde avocați au depus documente care conțineau precedente juridice inexistente generate de AI.
Ideea folosirii tehnologiei în instanțe a fost susținută și de ministrul Justiției, Radu Marinescu, care consideră că astfel de instrumente pot contribui la modernizarea și eficientizarea actului de justiție.
Totuși, specialiștii din sistem subliniază că, indiferent de progresul tehnologic, decizia finală într-un proces trebuie să rămână exclusiv în mâinile judecătorului.
0 Comentarii