Știința evoluează și schimbările aferente introducerii IA în cotidian sunt iminente. Există optimiști care se așteaptă ca singurul efort al omului să fie adresarea unor comenzi vocale și pesimiști care văd în roboți niște funcționari ultraexigenți care ne vor face viața un calvar. Ca întotdeauna, adevărul este undeva la mijloc. Încercăm mai jos o sistematizare a subiectului.
Creierul are potențial de dezvoltare, deoarece din cele 10 miliarde de neuroni utilizăm doar circa 10%
Noi, oamenii, dispunem de inteligență și prostie, dar o oferim creației noastre doar pe prima, adică inteligența artificială. Deoarece nu există prostie artificială, este inevitabil ca, la un moment dat, intelectul robotului să îl depășească pe cel al omului. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe măsură ce IQ al boților crește gradual, IQ uman este în declin. Prin declinul religiei în lumea Occidentală și exacerbarea ateismului în China, o mare parte a populației globului este golită spiritual. Mai mult, unii experți afirmă că în mileniul trei coeficientul de inteligență al omenirii este deja în declin. Pe de altă parte, coeficientul de inteligență al boților are o pantă ascendentă plafonabilă de faptul că trolii nu vor fi niciodată spiritualizați. Așadar, se tinde spre o apropiere a acestor două populații ale planetei, experiment aflat în derulare în regiunea chineză Shenzen.
Copia nu are valoarea originalului.
Dumnezeu a creat omul, iar acesta păcătuiește față de Creator. Omul a creat robotul, iar acesta se va răzvrăti împotriva creatorului său. Creatura nespiritualizată dovedește în ambele situații lipsă de caracter. Preluarea activităților fizice de către boți a dus la atrofierea mușchilor. Ca un recul, unii se duc în timpul liber să își dezvolte mușchii. Preluarea activităților intelectuale de către troli va duce la atrofierea neuronilor. În replică, unii se vor dezlănțui în jocuri logice. Dacă acest avânt are loc mai degrabă online decât fizic, câștigul poate fi diminuat de expunerea la realitatea augmentată. Creierul lucrează non-stop, dar are încă potențial de dezvoltare, deoarece din cele 10 miliarde de neuroni utilizăm doar circa 10%. Se pare că am inventat IA înainte de a dezvolta plenar inteligența umană. Ar putea exista o remontada. Întrebarea reală nu este dacă IA ne poate înlocui, ci dacă ne putem permite asta. Viitorul trebuie să rămână uman!
IA (inteligența artificială) înseamnă eficiență, progres, supraviețuire
Boții vor dezbina oamenii, începând cu disoluția familiei. Trolii vor găti și vor întreține mașina, iar soțul nu va mai trebui să apeleze la soție pentru masă, și reciproc, soția își va rezolva problemele tehnice cu IA. Amantlâcul boților va fi, chiar mai mult decât sodomia, un amor steril, dar atractiv ca formă, ieftin și comod. Arta, poveștile și însăși umanitatea sunt de neînlocuit. Oamenii tânjesc după concerte live, spectacole de teatru, meciuri pe stadion, conexiuni autentice pe care tehnologia nu le poate crea. Creativitatea umană prin frumusețea imperfectă și autentică a artei va conta mereu. Pentru asta este nevoie de protecție guvernamentală, exact ceea ce cântăreața Dua Lipa cere premierului britanic Keir Starmer. Tabloul de ansamblu arată că IA înseamnă eficiență, progres, supraviețuire. Oamenii sunt lenți, imperfecți, emoționali, IA nu.
În plus, IA este mai ieftină, mai rapidă, nu îmbătrânește și nu cere drepturi de autor. Studiourile se gândesc la profit și nu la impredictibilitate. Atenție însă să nu amorțim în materialism într-un soi de fast food cinematografic. Performanțele veritabile nu sunt memorabile pentru precizia tehnică, ci pentru autenticitatea lor. Cele mai mari filme nu sunt memorabile pentru că sunt impecabile, ci pentru că rezonează cu sufletul nostru. IA poate imita aparențele, dar nu poate reproduce sufletul. Nu perfecțiunea ne face să comunicăm, ci tocmai imperfecțiunile. Dacă noi, oamenii, încă ne surprindem unii pe alții, ne îndrăgostim, râdem sau plângem spontan, suntem ușor imprevizibili, IA nu va putea înțelege vreodată emoția umană. Boții nu au hormoni, nu au vibe, nu au credință. În concluzie, robotul poate fi un asistent de mare ajutor sau un stăpân necruțător.
Conf. dr. Adrian Tase
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Creierul şi nuca – o relaţie bioestetică”
0 Comentarii