Web Analytics

„Întâlnirea cu ursul nu e deloc ca în desenele animate…”

de | 2.08.2018 15:00 | Actualitate

# Despre munţii Argeşului, cu salvamontistul Ion Sănduloiu

Odată cu venirea verii, iubitorii de natură se aventurează pe cei mai înalți munți din România. Despre traseele montane recomandate și pericolele din munți am stat de vorbă cu Ion Sănduloiu (foto), directorul Salvamont Argeş, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean. Ion Sănduloiu, 53 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți salvamontiști din țara noastră, iar din 1985 până în prezent conduce cele patru formații Salvamont Argeș.

# Care sunt traseele potrivite din Făgăraș pentru începători?
– Nu sunt foarte multe trasee pentru începători în Făgăraș. Pentru mai toate, este esențial să avem un amic experimentat cu noi sau un ghid. Cel mai la îndemână traseu este Cabana Capra-Fereastra Zmeilor, dus-întors durează vreo 4 ore și oferă o priveliște foarte frumoasă în creasta munților Făgăraș. În plus, are și un refugiu modern pe parcurs, unde ne putem adăposti în caz de ploaie.
# În ce perioadă e cel mai bine să mergem pe munte?
– Pentru începători, cel mai bine este vara, când nu este necesar mult echipament specializat. În general, lunile august și septembrie ar avea un climat mai favorabil, dar ultimii ani ne-au arătat că regulile meteorologiei nu sunt dogme. Cel mai sigur este consultarea unei prognoze înainte de a face excursia.
# Care ar fi cel mai periculos vârf din Munții Făgăraș?
– Dacă turistul are o pregătire bună, nu putem spune că este vreunul periculos în timpul verii. Dar, dacă sunt începători, pot fi periculoase vârfuri ca Negoiu, Vânătoarea lui Buteanu, Viștea Mare, Moldoveanu… Iarna, toate sunt periculoase.
# Ce trebuie să cuprindă echipamentul pentru o excursie de o zi vara?
– Bocancii sunt obligatorii, cu talpa aderentă. Trebuie purtați chiar dacă e cald și chiar dacă ni se pare că ne îngroașă piciorul. Bocancii apără glezna de luxații, de mușcături de viperă, insecte etc. Împreună cu un hanorac rezistent la ploaie, acestea sunt principalele piese de echipament. În plus, un rucsac, în care să găsim o lanternă cu baterii proaspete, o caciuliță, o pereche de mânuși subțiri, pentru că pe munte pot fi schimbări bruște de temperatură. O bluză mai groasă pentru a fi purtată pe sub hanorac, atunci când ne oprim și bate vântul. Alimentele trebuie să fie ușor de descompus de către organism: carbohidrați, batoane de cereale, fructe, exclus slănină cu ceapă, care își eliberează energia la câteva ore după consum și după ce a obosit deja ficatul cu metabolizarea.
# Ce trebuie să cuprindă o minitrusă medicală?
– Feșe, comprese, betadină (un flacon de 15-20 ml e suficient), leucoplast, antiinflamatorii, medicamente personale, dacă este cazul.
# Este necesar un antrenament prealabil?
– Sunt importante viață activă, mersul pe jos regulat, nu este necesar un antrenament prealabil pentru a face o ascensiune de 5-6 ore. Dar nici nu ne putem ridica de la biroul unde am stat ani de zile și să mergem pe Moldoveanu, pentru că ni se poate termina „carburantul” pe parcurs.
# Cum ne orientăm pe munte?
– În primele ture, ne vom orienta cu ajutorul unui ghid sau îndrumător. Acesta ar trebui să ne învețe să avem în permanență o harta la noi, pe care să ne putem localiza și unde să ne luăm repere. Obișnuința citirii unei hărți este capitală! Din păcate, am avut mulți rătăciți în situații serioase, care au mers pe principiul „prima la stânga, apoi, după pârâu, la dreapta”. Nu merge ca în circulația cu mașina.
# Ce utilitate au bețele de drumeție? Sunt ele obligatorii pentru siguranța începătorilor?
– Bețele sunt din ce în ce mai folosite în ultimii ani și au o reală folosință, pentru că ajută la echilibru în pasajele mai delicate, preiau o parte din greutatea corpului la coborâre, reducând solicitarea pe articulațiile piciorului, și ne ajută la urcare printr-un efort concentrat picioare-mâini. Sunt de folosit!
# Dulciurile sunt bune la urcuş? Dar alcoolul, sucurile?
– Alcoolul, nu, sub nicio formă!! Mai ales iarna, la ger, în ciuda convingerilor populare, de fapt favorizează degerăturile, nu le împiedică! Dulciurile sunt excelente, sucurile pot fi bune dacă avem și apă suficientă, pentru că este știut că sucul nu astâmpără setea, ci o favorizează, din cauza zaharurilor.
# Ce condiţie fizică trebuie să ai, ca să te avânți într-o astfel de excursie?
– Normală. Un organism tânăr (și aici vorbim de persoane până spre 55-60 de ani), care nu are probleme medicale și care dacă mai și face un fotbal în spatele blocului sau merge pe jos la serviciu, la piață, ar trebui să facă față unui traseu de începători.
# Câinii ciobanilor sunt periculoși? Ați avut vreodată probleme cu ei?
– Da, sunt periculoși, în general. Nu toți, dar sunt mulți ciobani care asistă impasibili atunci când câinii lor înconjoară turiștii, fără să-i cheme înapoi. Da, am avut probleme de mai multe ori, atât personal, cât și cu turiști mușcați, români și străini.

„Să nu se apropie de urs! Se expun inutil”

I-am solicitat lui Ion Sănduloiu şi un sfat pentru argeşenii care se vor aventura în această vară pe traseele montane din judeţ, în cazul întâlnirii cu un urs.
„Să nu se apropie de urs! Se expun inutil. Ursul este un animal sălbatic ce poate avea reacții total nedorite, de aceea întâlnirea cu ursul nu e deloc ca în desenele animate… Cel mai bine e să vorbim din când în când, pe traseu, pentru a avertiza ursul asupra prezenței noastre. Daca îl vedem, nu o luăm la fugă, ci îl vom ocoli, fără a-i întoarce spatele. Vom vedea că și el va proceda la fel. Atenție mare într-o singură situație: dacă vedem un pui și nu vedem ursoaica, ea sigur e prin preajmă. Trebuie să ne îndepărtăm rapid de pui, pentru a nu fi considerați o primejdie. Ursul trebuie ocolit. În peste 35 de ani de munte, nu am avut niciodată probleme cu vreun urs, asta spre deosebire de câinii ciobanilor.”
Ion Sănduloiu avertizează că la noi este un singur șarpe veninos, vipera, cu speciile și subspeciile care pot fi întâlnite în România.
„Dar trebuie știut că mușcătura de viperă este foarte rar fatală, la noi în țara fiind un singur caz documentat medical ca fiind deces în urma unei astfel de mușcături, dar pe un fond cardiac și agravat de o insolație puternică, în județul Cluj.”

Despre cea mai grea acţiune de salvare din acest an

Potecile din munți sunt presărate cu monumente și cruci dedicate celor care și-au pierdut viața în acele locuri. Chiar zilele trecute, în data de 21 iulie, un profesor și-a pierdut viața după ce a căzut într-o prăpastie în zona de creastă a Masivului Făgăraş, în sectorul din apropierea Vârfului Moldoveanu. Ion Sănduloiu spune că această acțiune de salvare a fost cea mai grea din acest an.
„A fost evacuare de la cea mai mare altitudine din țară. Am avut 16 salvatori, sprijiniți de ISU și SMURD. Acțiunea a durat 11 ore…”
În acest an, Salvamont Argeș a avut 43 de rapoarte de intervenție, în proporție covârșitoare în zona superioară a Transfăgărășanului. Cele mai multe intervenții au loc vara, dar șeful salvamontiștilor Argeș spune că iarna pot fi mult mai periculoase: „Implică acces foarte dificil, risc de hipotermie, avalanșe pe traseu etc.”

„Din afară, pare eroic şi idilic să fii salvamontist, însă, odată intrat în sistem…”

De-a lungul timpului, mulți au încercat să facă parte din echipa Salvamont Argeș, doar că viața de salvamontist implică riscuri la care nu toți doresc să se expună. Există 50 de salvamontiști în cele patru formații Salvamont Argeș și în echipa Salvaspeo. Dintre aceștia, sunt doar 10 angajați, restul, voluntari. Cel mai tânăr este Andrei Nicuț, în vârstă de 25 de ani. Șeful Salvamont Argeș spune că în acest an vor mai angaja încă trei oameni, ținta fiind să fie minimum douăzeci. Tot el ne-a vorbit despre procedura de înscriere la Salvamont Argeș.
„Există o perioadă de candidatură de minimum doi ani, în care trebuie dovedită priceperea în ale muntelui și cunoașterea zonei. În acest răstimp, vede și dacă îi place sau nu. Din afară, pare eroic și idilic, însă, odată intrat în sistem, realizezi că uneori poate fi cumplit de greu și poate e mai bine să faci altceva, mai ușor și mai simplu.”

Helios şi Dara, câini de avalanşă

Ion Sănduloiu este salvamontistul care a pus bazele sistemului de intervenție cu unități canine în caz de avalanșă, în România. Primul câine din România specializat în salvarea victimelor surprinse de avalanşă, Helios, a fost donat salvamontiştilor argeşeni de către o asociaţie franceză în 2013. Helios și Dara sunt cei doi câini de avalanșă din cadrul unității canine Salvamont Argeș. Mai este o unitate canină la Câmpulung, compusă din Dan Duca și Haiduc, un ciobănesc german de 5 ani.
„În privința măririi numărului de unități canine, noi suntem deschiși, dar dorința trebuie să plece de la salvatorul montan însuși, nu prea merge impusă, pentru că nu e ușor, trebuie să-ți placă să lucrezi cu câinele, nu doar ceea ce faci pe munte. Nu e oricine dispus…”
Material realizat de Mari Tudor

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii