După Belgia, Ungaria, țara premierului Viktor Orban, preia de luni, timp de șase luni, cârma Consiliului Uniunii Europene. Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta
La fiecare şase luni, o ţară membră UE preia conducerea Consiliului UE. De la 1 iulie, această poziţie-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democraţiilor aşa-zis „iliberale”, conciliantă cu Moscova şi acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre. „Această preşedinţie este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa, citat de France 24, potrivit News.ro. „Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, spune și Pascale Joannin, directorul Fundaţiei Robert Schumann.
Citește și: Mircea Geoană este acuzat că a plagiat teza de doctorat
Preşedinţia rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina la statul de drept şi imigraţie, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi. „Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai.
0 Comentarii