Inginer, hidrotehnician, profesor universitar şi academician, Cristea Mateescu s-a născut la 23 august 1894, în Caracal, judeţul Olt și a decedat la 14 iunie 1979, la Bucureşti. Un aport ştiinţific şi tehnic imens l-a adus în domeniul hidroenergeticii mai ales prin realizarea lucrării monumentale a hidroenergeticii româneşti și anume Uzina hidroelectrică de la Vidraru pe râul Argeş, lucrare la care contribuţia profesorului Mateescu a fost deosebit de valoroasă, acesta fiind chiar șef de proiect al celui mai mare baraj arcuit din România.
Studiază în Elveţia şi Franţa ingineria „căderilor de apă”
Cristea Mateescu îşi face studiile primare şi secundare la Craiova şi Buzău, după absolvirea cu „magna cum laude” a bacalaureatului în 1913, reuşeşte pe primul loc la examenul de admitere în Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (actuala Politehnică Bucureşti) pe care o absolvă în anul 1918 cu calificativul „cu distincţie”. Este angajat la Atelierele Griviţa în anul 1920 ca subşef de secţie, şi obţinând bursa „V. Adamachi” a Academiei Române, urmează cursurile Şcolii Politehnice din Zurich (Elveţia) şi în acelaşi timp studiază în Elveţia şi Franţa ingineria „căderilor de apă”. Întors în ţară, devine asistent la disciplina „Mecanică raţională” condusă la acea vreme de marele profesor A.G. Ioachimescu şi la disciplina de rezistenţa materialelor. În anii 1928-1929 este asistent la disciplina de geometrie analitică şi ţine cursul de rezistenţa materialelor, devenind profesor la disciplina de mecanică raţională la Facultatea de Construcţii din anul 1937 până în 1938, iar din 1939 până în 1941 predă cursul de construcţii şi de „regimul şi regularizarea cursurilor de apă”, disciplină nou introdusă. Abordarea unui asemenea câmp larg ingineresc dovedeşte capacitatea sa de cuprindere a unei multitudini de discipline din domeniul ştiinţelor tehnice precum şi calităţile deosebite de teoretician şi practician. Din 1946 devine profesor titular la cursurile de hidraulică, construcţii hidrotehnice, construcţii masive, maşini hidraulice şi amenajarea cursurilor de apă.
„Tratatul de hidraulică”, printre cele mai bune lucrări în domeniu pe plan mondial
În anul 1950, Cristea Mateescu este numit şeful Catedrei de Construcţii hidrotehnice, funcţie în care a promovat dezvoltarea pe baze ştiinţifice noi a învăţământului hidrotehnic şi a contribuit substanţial la crearea şi echiparea cu aparatură modernă a laboratorului de hidraulică al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. În 1964, la pensionare devine profesor consultant, în întreaga sa activitate a îndrumat activitatea a peste 30 de specialişti români şi străini care şi-au elaborat tezele de doctorat sub directa sa conducere ştiinţifică. A elaborat tratate şi manuale universitare care şi astăzi constituie materiale de bază în aprofundarea de către studenţi şi specialişti a secretelor ştiinţelor hidrologiei, hidraulicii şi hidrotehnicii. „Tratatul de hidraulică” (în două ediţii, 1961 şi 1963) a obţinut Premiul Ministerului Învăţământului, figurând printre cele mai bune lucrări în domeniu pe plan mondial. De asemenea, Mateescu a desfăşurat o activitate ştiinţifică într-un domeniu extraordinar de larg, de la cercetări în domeniul matematicii, la construcţii civile şi industriale, siguranţa construcţiilor, construcţii de linii electrice, consolidarea construcţiilor hidrotehnice, hidrologice, uzine hidroelectrice şi amenajarea integrată a cursurilor de apă. Un aport ştiinţific şi tehnic l-a adus în domeniul hidroenergeticii, rezolvând numeroase studii pe bazine hidrografice, probleme de stabilitatea şi de supraînălţarea barajelor, regimul hidraulic al conductelor şi canalelor, coordonând elaborarea proiectelor uzinei Sadu, judeţul Gorj, şi a lucrării monumentale a hidroenergeticii româneşti și anume Uzina hidroelectrică de la Vidraru pe râul Argeş, lucrare la care contribuţia profesorului Mateescu a fost deosebit de valoroasă, acesta fiind chiar șef de proiect al celui mai mare baraj arcuit din România.
Întreaga activitate ştiinţifică s-a concretizat în 104 lucrări însumând peste 3.500 de pagini
În domeniul hidraulicii, Mateescu a întreprins cercetări referitoare la mişcarea aluviunilor, distribuţia vitezelor în mişcarea uniformă a fluidelor, albii complexe, toate conţinând contribuţii originale. În mod special sunt de remarcat cercetările teoretice şi experimentale desfăşurate în perioada 1964-1972 referitoare la determinarea sarcinilor asupra construcţiilor datorită încărcării cu zăpadă sub acţiunea vântului, încheiate cu o lucrare originală de referinţă, publicată atât în limba română, cât şi în limba franceză în „Annales de l’Institut technique et des travaux publiques”, în 1969. Ca o recunoaştere a meritelor sale de excepţie pe parcursul a peste 50 de ani de amplă activitate ştiinţifică, tehnică şi pedagogică în domenii largi ale ştiinţelor tehnice, a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1955, iar consacrarea ca membru plin al acestui înalt for ştiinţific al ţării a fost în 1974. Pentru contribuţia de certă valoare la elaborarea planului de electrificare a fost distins cu Premiul de Stat. A fost timp de peste 20 de ani redactor responsabil al revistei „Hidrotehnica”, publicaţie românească de vârf pentru promovarea ideilor tehnico-ştiinţifice dintre cele mai valoroase care au adus gloria internaţional recunoscută a hidrotehnicii româneşti. Întreaga activitate ştiinţifică s-a concretizat în 104 lucrări însumând peste 3.500 de pagini.
Omul Cristea Mateescu
Nu putem încheia fără a vorbi despre omul Cristea Mateescu – de o cinste și o sinceritate desăvârșită, iubind adevărul mai presus de orice. Simplitatea și modestia sa au devenit proverbiale. Cu cei mai tineri s-a purtat ca un adevărat părinte, iar cu cei de-o seamă nu și-a arătat niciodată superioritatea. A adunat de-a lungul anilor cele mai alese virtuți: cinstea, sinceritatea, demnitatea, simplitatea, noblețea sufletească, cugetarea, răbdarea, capacitatea de discernământ și aprofundare, credința în viitor și în bine și le-a dăruit semenilor. Minte clară, luminoasă și plină de idei înseninând dăruirea de sine, contopirea cu însăși munca, focul binefăcător al creației și… de o înțelepciune caracteristică numai oamenilor mari! Patriot, academicianul Cristea Mateescu a slujit țara, a suferit în momentele ei de cumpănă și s-a bucurat de prosperitatea ei. Munca adevărată a fost darul cel mai de preț al profesorului Cristea Mateescu lăsată nouă moștenire.
Lucrări de referinţă
• „Mecanica raţională”, 1938;
• „Regimul şi regularizarea cursurilor de apă”, 1941;
• „Mecanica generală”, Bucureşti, 1945;
• „Hidraulica”, 1946;
• „Hidraulica teoretică”, 1948;
• „Indici funcţionali pentru calculul barajelor economice”, în „Energetica” nr. 2, 1954;
• „Consideraţii critice asupra calculelor barajelor de beton”, în „Hidrotehnica” nr. 9,1958;
• „Studiul sinoptic al metodelor de supraînălţare a barajelor de beton”, în „Hidrotehnica”, 1959;
• „Dimensionarea economică a infrastructurii barajelor fluviale”, în „Hidrotehnica”, 1960;
• „Căi pentru ridicarea eficienţei economice a uzinelor hidroelectrice”, coautor, în „Hidrotehnica”, 1962;
• „Concepţii şi metode de cercetare actuale în domeniul construcţiilor hidrotehnice”, Sesiunea ştiinţifică jubiliară a Academiei Române, 1960;
• „Hidraulica”, 1961 şi 1963;
• „Uzina hidroelectrică «16 februarie – Argeş»”;
• „Bazele proiectării şi alegerea schemei de amenajare”, în „Hidrotehnica” nr. 1, 1965;
• „Aspecte ale siguranţei de funcţionare a marilor baraje”, în „Hidrotehnica” nr. 11, 1964.
M.I.
