# Exclusivitate/Fragmente din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte # Procurorii cer condamnare pe viață pentru asasinul din Ungheni și complicele său din Căldăraru # Primul termen al acestui nou proces e pe 6 februarie 2014, la Tribunalul Argeș # Numărul victimelor în acest dosar celebru instrumentat de fostul șef al IPJ Argeș, comisarul șef Dan Nicolae, este de cinci, dintre care patru au fost identificate deja. Pe 8 ianuarie 2014, criminalii din Ungheni, Iulian Ţigănilă şi Ion Barbu, condamnaţi definitiv la 22, respectiv 20 de ani de închisoare pentru uciderea a două persoane şi încarceraţi la penitenciarele Rahova şi Colibaşi, au fost trimişi în judecată pentru încă două asasinate. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, au finalizat rechizitoriul din care vă prezentăm câteva fragmente în premieră și l-au înaintat Tribunalului Argeş. A rezultat un nou dosar care va face valuri, mai ales că procurorii cer închisoare pe viață pentru Ţigănilă şi complicele Barbu, asta pentru că numărul cadavrelor găsite și identificate prin proba ADN a ajuns la patru și se poate vorbi de niște criminali în serie. O contribuție esențială la finalizarea acestui dosar l-a avut fostul șef al IPJ Argeș, comisarul șef Dan Nicolae, detașat acum la DNA București, dar și pompierii argeșeni conduși de colonelul Ion Popa, care au săpat zile în șir într-o fântână de pe raza comunei Căldăraru, până când au fost descoperite ultimele două cadavre.
O a şasea posibilă victimă descoperită într-o fântână, la Strâmbeni
Pe 16 decembrie 2013, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au reuşit să demonstreze că Iulian Ţigănilă, zis „Ţiganu” şi Ion Barbu, zis „Chioru” sunt autorii a cinci crime în serie comise cu cincisprezece ani în urmă pe teritoriul județelor Argeș și Olt. Conform rechizitoriului, începând cu 1998 și 1999, într-o perioadă foarte scurtă de timp, din localitatea Ungheni au dispărut în mod bizar patru bărbaţi şi o femeie, ale căror cadavre au fost găsite ulterior în fântâni sau canale colectoare. Cele cinci persoane dispărute aveau totuşi ceva în comun: făceau parte din anturajul lui Iulian Ţigănilă. Modul de operare al ucigaşului este similar în toate cele cinci cazuri: victima era aleasă cu rigurozitate din tagma celor care aveau patima alcoolului, dar şi ceva bunuri pe numele lor. Țigănilă și complicele său se împrieteneau cu ea, o otrăveau cu un amestec de băuturi alcoolice, antigel şi somnifere, apoi scăpau de cadavru, trimiteau către membrii familiei înscrisuri din care să rezulte că victima este în viaţă şi apoi îi valorificau bunurile. Paradoxal, ultima crimă din serie în ordine cronologică a fost şi prima descoperită, în septembrie 2000, la doar şase luni de la comiterea ei. Asta în timp ce cadavrul primei victime din lista celor cinci, e vorba de Ion Oprea, dispărut în mai 1998, este în continuare de negăsit. Mai trebuie spus că în octombrie 2012, în urma cercetării fântânii de la Strâmbeni, unde a fost descoperită prima victimă, a fost identificat şi scheletul unui bărbat dispărut în decembrie 1998, dar şi rămăşiţele unei femei, care nu a putut fi identificată nici până în prezent. După toate probabilităţile, aceasta ar putea fi cea de-a şasea victimă a lui Iulian Ţigănilă, procurorii dând deja dispoziţii de continuare a cercetărilor şi în cazul acestei noi crime.
Scurt istoric al asasinatelor: Burcică a fost ucis pentru un televizor color şi 300 de bonuri de pâine
În septembrie 2000, într-o fântână părăsită din satul Strâmbeni, comuna Căldăraru, a fost descoperit cadavrul lui Ion Burcică, din Ungheni, dispărut de şase luni de acasă. Autopsia a stabilit că moartea bărbatului a fost una violentă, aşa că au fost demarate imediat cercetări pentru identificarea ucigaşului. Treptat, anchetatorii au reuşit să descurce iţele crimei. Și asta pentru că în ziua misterioasei dispariţii, Iulian Ţigănilă, Ion Burcică şi un alt consătean au fost văzuţi într-un birt din Ungheni. În aceeaşi zi, cei trei au mers la locuinţa mamei lui Ţigănilă, unde ucigaşul i-a servit pe ceilalţi doi companioni cu o băutură de culoare portocalie, convingându-i că e vişinată amestecată cu ţuică. Ion Burcică, cunoscut ca lacom la băutură, a dat repede pe gât două pahare, după care a alunecat pe spate, rezemându-se de capătul patului pe care stătea şi părând că doarme. Celălat tovarăş de băutură a luat şi el două înghiţituri din lichidul dubios, dar pentru că i s-a făcut rău, a plecat acasă, fiind internat la scurt timp la Spitalul Judeţean Argeş cu diagnosticul „intoxicaţie alcoolică cu o substanţă necunoscută”. Oamenii legii au stabilit că Ţigănilă l-a ucis pe Ion Burcică prin lovituri repetate cu un corp dur, provocându-i leziuni soldate cu moartea, pentru a sustrage din locuinţa acestuia un televizor color şi 300 de bonuri de pâine. Pe 23 martie 2004, Tribunalul Argeş l-a condamnat pe Iulian Ţigănilă la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la 10 ani de închisoare pentru tâlhărie. Apoi, o dată cu extinderea cercetărilor, oamenii legii au mai descoperit şi alte patru dispariţii misterioase, toate ale unor oameni zăriți în anturajul lui Ţigănilă: Elena Spătaru, Cornel Albu, Ion Oprea şi Janea Bucoveanu.
În martie 1999, Ţigănilă a ucis o femeie pentru a-i vinde apartamentul
În septembrie 2002, s-a făcut o altă descoperire macabră. Cadavrul unei femei a fost găsit între ţevile metalice ale unui sistem de irigaţii dezafectat din comuna Brebeni, judeţul Olt. După efectuarea examenului ADN şi recunoaşterea unor obiecte găsite la faţa locului, s-a stabilit că fragmentele de cadavru aparţin Elenei Spătaru, din Piteşti, o femeie cu un stil de viaţă similar lui Burcică. Iniţial, Ţigănilă nu şi-a recunoscut crima, deşi fusese zărit în compania victimei şi se ocupase de vânzarea apartamentului femeii chiar în perioada dispariţiei acesteia. Ulterior, s-a descoperit că Ţigănilă a avut şi un complice, pe Ion Barbu, zis „Chioru”, care l-a ajutat la comiterea crimei. Pe 16 octombrie 2007, Ţigănilă a fost condamnat de Tribunalul Argeş la 22 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, iar Barbu la 20 de ani închisoare pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, hotărâre rămasă definitivă. Cercetările au continuat apoi şi în cazul dispariţiilor celorlalte trei persoane – Albu, Oprea şi Bucoveanu. Deşi existau probe care demonstrau că Ţigănilă vânduse bunurile victimelor – autovehiculul Aro 10 al lui Cornel Albu şi garsoniera lui Ion Oprea – cercetările nu au înregistrat mari progrese, cadavrele victimelor nefiind găsite. S-a descoperit, în schimb, că pe 16 iunie 1998, Iulian Ţigănilă şi-a însuşit fraudulos identitatea lui Oprea în faţa unui notar public, spre a vinde garsoniera acestuia pentru suma de 15 milioane lei. Pentru această faptă a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 628/2001 a Judecătoriei Piteşti, rămasă definitivă prin respingerea căilor de atac.
Colegul de celulă al lui Barbu: „Mi-a spus că Ţigănilă ar fi fost capul răutăţilor şi el mereu venea cu ideile”
În 2009, în timp ce îşi ispăşea pedeapsa în Penitenciarul Colibaşi, Barbu a povestit cu lux de amănunte unui coleg de celulă cum el şi Ţigănilă comiseseră şi alte crime, în afară de cea pentru care îşi ispăşeau pedeapsa. Aşa se face că, pe 2 iulie 2009, anchetatorii (comisarul șef Dan Nicolae, mai exact) au primit din penitenciar o informaţie conform căreia cadavrul uneia dintre victime s-ar afla într-o fântână părăsită din apropierea haltei CFR Colţu din Ungheni. Martorul cu identitate protejată „Cornel” a descris şi modul în care cei doi criminali operaseră: „În anul 1998-1999, l-au ademenit pe un consătean de al lui Ţigănilă, poreclit «Mangeac» (n. red. porecla lui Ion Oprea), care era mai naiv din fire, spunându-i că-l vor ajuta să plece la muncă în Grecia. Acesta locuia singur într-un apartament din Piteşti şi îi invita la el. Într-o seară, s-au gândit să-l otrăvească pe acesta, iar după ce scapă de cadavru, să se ocupe de vânzarea apartamentului”. Martorul din penitenciar mai povesteşte că Ţigănilă şi Barbu au înfăşurat trupul neînsufleţit al bărbatului într-un covor şi l-au aruncat în fântâna părăsită de la Halta Colţu, astupând-o cu pietre şi bolovani. „Ţigănilă a trimis scrisori (n.red. familiei lui Oprea) ca şi cum «Mangeac» ar fi la muncă în Grecia. Barbu mi-a spus că Ţigănilă ar fi fost capul răutăţilor şi el mereu venea cu ideile. Barbu însuşi mi-a spus că a fost plecat în Italia unde muncea în construcţii”, a mai declarat colegul de celulă al lui Barbu. Procurorii au stabilit că afirmaţiile martorului au un corespondent în realitate, porecla unuia dintre dispăruţi, Ion Oprea, fiind chiar „Mangeac”.
A treia victimă, ucisă cu un „cocktail” antigel-ţuică-somnifere, a fost descoperită în fântâna de la Halta Colţu
Tot deţinutul de la Colibaşi, coleg de celulă cu Barbu, le-a povestit anchetatorilor circumstanţele în care a fost ucisă şi cea de-a treia victimă: „Am fost coleg cu Barbu Ion, care mi-a spus că în primăvara anului 1998-1999, împreună cu Ţigănilă Iulian l-au cunoscut pe un anume Albu Cornel din Piteşti-Prundu. Acesta locuia singur şi avea darul beţiei. Au continuat să-l viziteze pe acesta profitând de slăbiciunea lui pentru alcool. După un anumit timp, după ce relaţia lor de prietenie s-a mărit, au preparat antigel cu ţuică şi somnifere şi au mers la acesta, i-au dat să bea simulând în acelaşi timp că şi ei beau împreună cu el, până când a leşinat, după care i-au tăiat într-o farfurie şuncă şi pâine şi i-au introdus o bucată de şuncă pe beregată asfixiindu-l şi murind, ca totul să pară că s-a înecat în timp ce mânca. Din casa acestuia a spus că au luat bani, lucruri mărunte şi cheile unui Aro 10 cu care au părăsit localitatea (Piteşti), în direcţia Ungheni. La câteva zile au vândut maşina unui cetăţean, motivând că îi vor aduce şi actele în câteva zile. L-au tot minţit pe acesta şi nu i le-au mai adus. Acest cetăţean se numea Brânzaru (poreclă sau nume de familie)”. Pornind de la informaţiile venite din Penitenciarul Colibaşi, oamenii legii au organizat, pe 22 iulie 2009, o cercetare la faţa locului la Halta Colţu din Ungheni. Subofiţerii din cadrul ISU Argeş au coborât în interiorul fântânii unde se presupunea că a fost ascuns cadavrul şi, după o muncă titanică, au fost scoase la suprafaţă toate obiectele aflate în interior. Printre pietre şi buloane metalice de la terasamentul căii ferate, lemne, obiecte de îmbrăcăminte, ambalaje din plastic şi o jantă auto, pompierii au descoperit şi un craniu uman, care a fost trimis la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” pentru examinare medico-legală. În ziua următoare, după ce continuarea săpăturilor, a fost descoperit şi scheletul unui bărbat în vârstă de aproximativ 45-50 de ani, cu talia de aproximativ 1,73-1,74 m, învelit într-un cearşaf peste care se afla o cuvertură, legate cu un cablu electric multifilar şi o bandă din material textil. S-a stabilit că scheletul descoperit în fântâna de la Halta Colţu era al piteşteanului Cornel Albu, şi nu al lui Ion Oprea, aşa cum afirmase colegul de celulă al lui Barbu. Cornel Albu fusese văzut ultima dată în viaţă de rude în septembrie 1998, dispariţia sa fiind semnalată la sfârşitul anului 2000, de sora sa, Achilina. Pe 30 decembrie 2010, Ţigănilă şi Barbu au fost trimişi din nou în judecată. Tribunalul Argeş l-a condamnat pe Ţigănilă la 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav şi la 10 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, comise împotriva lui Albu Cornel, iar pe Barbu la 18, respectiv 8 ani de închisoare pentru comiterea aceloraşi infracţiuni. Împotriva acestei sentinţe cei doi au făcut recurs, cauza aflându-se, în prezent, pe rolul Curţii de Apel Piteşti.
A patra victimă, descoperită tot în fântâna din Strâmbeni
Pe 11 aprilie 2012, au fost reluate căutările în fântâna de lângă staţia CFR Colţu, pentru descoperirea cadavrelor lui Ion Oprea şi Janea Bucoveanu, fără însă ca în interiorul acesteia să mai fie găsite fragmente de cadavru uman. În acelaşi scop, în octombrie 2012 (n.r. – la cererea expresă a comisarului-şef Dan Nicolae) au fost reluate căutările şi în fântâna părăsită din Strâmbeni în care a fost găsit primul cadavru. A fost evacuată apa, cu ajutorul unor motopompe din dotarea ISU Argeş, Unitatea Costeşti, iar în interiorul fântânii a coborât un militar al Inspectoratului, care a încărcat într-o foaie de cort de tip militar obiectele găsite, acestea fiind scoase afară cu ajutorul unui scripete. După două zile de căutări, au fost găsite mai multe fragmente de cadavru şi oase de origine umană, dar şi diferite obiecte de îmbrăcăminte. Ulterior, s-a stabilit că aceste fragmente de cadavru aparţin piteşteanului Janea Bucoveanu, ucis în decembrie 1998, dar şi unei persoane de sex feminin, care până în prezent nu a putut fi identificată. Dispariţia lui Bucoveanu a fost semnalată de fratele acestuia la Poliţia Municipiului Piteşti, încă din iunie 1999, iar Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit că Ţigănilă şi Barbu l-au ucis cu premeditare şi pe Bucoveanu, pentru a-i vinde apartamentul. În prezent, dosarul ultimelor două omoruri se află la Tribunalul Argeş și primul termen de judecată e programat pe 6 februarie 2014.
Material realizat de Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii