# Un fost consilier judeţean amplifică scandalul deşeurilor de la ARO
Dincolo de faptul că operatorul de deşeuri de pe fosta platformă ARO nu respectă programul de eliminare a substanţelor din hala închiriată de la Landmark Management – a scos din incintă aproape trei sute de tone de deşeuri dintr-un total de peste trei mii – Câmpulungul se confruntă şi cu riscul contaminării apei. Cel puţin aşa susţine fostul consilier judeţean Ion Lucaciuc, acum preşedinte al UNPR Câmpulung, acesta prezentând ipoteza deversării în râul Târgului a reziduurilor periculoase.
Lucaciuc (foto) a tras mai multe semnale de alarmă în ultimul timp. Unul dintre acestea face referire la pericolul pe care îl reprezintă exploatarea de calcar de către Holcim şi arderea deşeurilor la Ecovalor, două firme care îşi desfăşoară activitatea în apropierea Câmpulungului, la Valea Mare-Pravăţ. Referirile sale la riscurile la care sunt expuşi musceleni vizează şi problema existenţei depozitului de deşeuri de pe fosta platformă ARO, depozit aparţinând Global Eco Center. În activitatea anterioară de neutralizare a deşeurilor, dar şi în cea actuală de eliminare a acestora rezultă reziduuri care, potrivit liderului UNPR, sunt deversate direct în râu.
„Instalaţia de canalizare de la ARO nu este racordată la instalaţia de canalizare a municipiului Câmpulung, S.C. ARO S.A. având propria staţie de tratare şi epurare a apelor uzinale. (…) În prezent nu mai există pe platforma ARO nici staţie de epurare şi nici laborator de analiză a calităţii apei, dar rezultatele activităţii de tratare a deşeurilor toxice, în cantităţi de ordinul miilor de tone, sunt deversate, prin aceeaşi instalaţie veche, fără niciun fel de control, tot în râul Târgului”, susţine Ion Lucaciuc. Potrivit acestuia – declaraţiile au fost făcute în baza unui studiu, spune el, realizat de un specialist – activitatea desfăşurată pe fosta platformă ARO a produs deja efecte. „Substanţele toxice deversate au pătruns în sol, producând în zonă efecte evidente cum ar fi dispariţia câinilor comunitari şi schimbarea culorii vegetaţiei”, se arată în studiul lui Lucaciuc.
Mai trebuie spus că în 2010 și 2013 Râul Târgului a mai fost poluat, dar cu mai multe tone de păcură.
Cătălin Ion Butoiu
