Îndepărtatul deziderat al integrării sociale a romilor are drept cale de îndeplinire şi încadrarea unor reprezentanţi ai acestora în structurile educaţionale, de sănătate şi ordine publică. Se presupune că în comunităţile de ţigani impunerea normelor de conduită civilizată se poate realiza mult mai uşor dacă cei care realizează actul de educaţie şi de menţinere a unui climat social decent sunt de origine romă. Numai că, până în prezent, în localităţile muscelene dominate de romi nu se regăsesc mulţi reprezentanţi ai acestora care să desfăşoare activităţi prin împuternicirea statului.
Spre exemplu, în întreaga zonă Muscel activează un singur poliţist rom, un ofiţer care este rudă cu şeful Compartimentului pentru relaţia cu minorităţile din cadrul Prefecturii Argeş, Marius Liţă. În rest, după cum spune liderul romilor musceleni, Eugen Neagoe, a fost vorba doar de încercarea unui tânăr de a ajunge jandarm, însă acesta a abandonat cursurile, şi de prezenţa unei fete din Davideşti la o şcoală de ofiţeri.
Pe de altă parte, în zonă îşi desfăşoară activitatea nouă educatori şi învăţători de etnie romă. Şi nu se putea altfel, în condiţiile în care sunt sate în comunele Dragoslavele, Stoeneşti şi Cetăţeni în care unităţile de învăţământ funcţionează doar cu copii de etnie romă. Cele mai multe cadre didactice provin chiar din familia consilierului prefectural Marius Liţă, din Bughea de Sus, el însuşi de profesie învăţător.
C.I.B.
