# Paternitatea pe proiecte învolbură apele în competiţia pentru Primăria Câmpulung. La începutul acestei săptămâni, fostul primar George Bălan, actual candidat la primăria Câmpulung din partea PRM, a susţinut o conferinţă de presă în care a expus o parte dintre proiectele sale, amintind şi de unde a plecat ideea proiectului Kretzulescu, a cărui paternitate şi-o asumă. Pentru a dezvolta puţin subiectul i-am solicitat un scurt interviu.
Din lecturarea unor articole apărute în presa musceleană, dar și în cea judeţeană, cu privire la Parcul Kretzulescu, s-ar putea concluziona că, nu o singură dată, aţi afirmat că vă însuşiţi parteneriatul în Proiectul Kretzulescu. Pot să vă întreb de ce? Și care a fost contribuţia dumneavoastră la acest proiect?
-Pentru aducere aminte, pot să vă spun că, în perioada 1996 – 2000, la un seminar pentru dezvoltarea locală, la care a participat şi actualul primar, domnul Călin Andrei, s-au format câteva grupuri de lucru, fiecare grup urmând să prezinte o idee de proiect.
Care a fost proiectul pe care l-a prezentat grupul din care făceaţi şi dumneavoastră parte?
– Adevărul e că grupul de lucru pe care-l conduceam la acel seminar a prezentat proiectul cu Parcul Kretzulescu, dovadă că, la final, a și ieşit câştigător. După aceea a mai urmat un seminar la Bucureşti, acolo unde s-au prezentat numai finaliştii, cinci din totalul de 80. Atunci, grupul meu, din care făceau parte mai multe persoane printre care şi Paul Petrescu, pe atunci şi dumnealui consilier local, a câştigat o finanţare de 30 de mii de dolari prin USAID, sumă din care s-a realizat şi studiul de fezabilitate pentru proiectul de reabilitare a Parcului Kretzulescu. Aşa a luat naştere, de fapt, proiectul Kretzulescu, care a fost doar modificat, dobândind, iată, după atâţia ani, o asemenea amploare. Cert este că ideea mi-a aparţinut mie şi unui grup de câmpulungeni care au fost alături de mine la seminarul de care vorbeam mai înainte. Aşa că îi transmit domnului Călin Andrei că, atunci când face declaraţii vizavi de Proiectul Kretzulescu, nu spune adevărul, deoarece ideea nu îi aparţine. Îi mai transmit și că aceeaşi idee a mea i-a adus funcţia pe care o deţine şi în prezent şi tot de această idee văd că se agaţă şi în continuare.
Totuşi, astăzi, Parcul Kretzulescu arată de parcă s-ar aştepta demolarea acestuia, nu reabilitarea lui. N-ar fi trebuit măcar conservat până la începerea efectivă a lucrărilor de amenajare?
– Aveţi dreptate! În perioada 2004 – 2012 nu s-a mai făcut nimic. S-ar fi putut interveni pentru conservarea spaţiului verde, pentru menţinerea lacului curat. Toată lumea poate vedea că, în prezent, parcul arată jalnic. Voliera este goală, placa amplasată cu ocazia vizitei ambasadorului Indiei la Câmpulung arată deplorabil, împrejmuirea lacului a fost distrusă de nepăsare, în jurul izvorului nu numai că a fost distrus totul, dar nici măcar nu s-a căutat întreţinerea spaţiului respectiv. Nu s-a făcut mai nimic, la adăpostul unor declarații liniștitoare că oricum vor începe lucrările şi nu mai are sens să se facă şi curăţenie în parcul Kretzulescu. Este păcat că, vreme de opt ani, parcul Kretzulescu nu a putut fi păstrat ca și o oază de linişte pentru municipiul Câmpulung. Pot fi discutate foarte multe pe marginea proiectului Kretzulescu, și asta fiindcă vorbim de un proiect care îmi aparţine ca şi punct de plecare, ca şi idee. Dar nu vreau să fac din acest lucru neapărat un caz, am doar pretenția să mi se recunoască paternitatea chiar din partea celor care au ajuns acum să se laude cu ideea mea. Pe de alta parte, trebuie să recunosc că am o anumită mândrie că proiectul a fost continuat şi că municipiul Câmpulung va putea beneficia în cele din urmă de el.
Ioana Ştefan
