# Poze în premieră # Acasă la inamicul public nr. 1 al săptămânii trecute # Maria Bușcu, mama lui „Ibrahim”, ne-a spus că fiului său i se trage de la o femeie din Italia, care s-a dat de religie musulmană și de care băiatul ei se îndrăgostise pe internet # Bătrâna crede că „italianca” era, de fapt, polițist sub acoperire sau agent SRI  # Ionuț Cătălin Bălan, alias Ibrahim, o anunțase pe mama lui că se căsătorește cu o musulmană din Italia, iar în ziua în care a fost arestat  urma să meargă la București să o ia de la aeroport.

Săptămâna trecută, un bărbat din Mușătești, suspectat că ar fi aderat la gruparea teroristă ISIS și monitorizat de SRI de mai mult timp, a fost săltat de mascați. S-a întâmplat pe 29 iunie, la șase  dimineața, în timp ce suspectul Ionuț Cătălin Bălan se deplasa către locul de muncă.  Cum cazul a ajuns pe prima pagină a jurnalelor naționale sau în buletinele de știri ale principalelor posturi de televiziune, Jurnalul de Argeș s-a deplasat acasă la terorist și a descoperit detalii incendiare  despre viața și conjunctura în care cel care se autointitulase „Ibrahim” a fost arestat.

Abdelkader, copilul lui  „Ibrahim”, riscă să fie luat de Protecția Copilului

Pe ulițele din satul argeșean Costești-Vâlsan, s-a lăsat liniștea după evenimentul petrecut săptămâna trecută, însă aproape fiecare vânzător sau patron de butic și fiecare localnic pe care îl întâlnești este dispus să facă pe ghidul. Oamenii sunt mai mult impresionați, într-un fel pozitiv mai degrabă, decât îngroziți de faptul că au avut, la câțiva pași de ei, un islamist suspectat de terorism. „Nu ne-a atras atenția prin nimic, saluta politicos și se ducea la treaba lui”, spune o femeie care ne și trasează harta exactă a zonei în care mama lui „Ibrahim” locuiește. Un tânăr care vinde la un bar fără firmă ne spune că „Ibrahim” nu a intrat niciodată în local să bea. Un patron de magazin de țară ne îndeamnă să luăm câteva dulciuri pentru copilul teroristului că „sunt tare săraci și nu au nici după ce să bea apă”. Satisfăcut că ne-am făcut cumpărăturile la buticul lui, vânzătorul ne mai spune că, după ce s-a întors din Franța, chiar și mama lui „Ibrahim” purta îmbrăcăminte tipic musulmană și că, ori de câte ori cumpărau conserve din carne de la el, cei doi întorceau cutiile pe toate părțile, atenți ca să nu fie de porc. Ajungem, bine ghidați deci, la casa din deal, acoperită de o vegetație crescută din abundență.

Ne iese înainte mama „teroristului”. Maria Bușcu, poreclită „Elodia”. La început suspicioasă, femeia se îmbunează când îi dăm câte ceva celui mic și începe să se tânguie: „Cine mai are grijă de noi acum, dacă l-au luat? Că doar el muncea…”. Femeia își ridică bluza și ne arată locul plin de cicatrici, acolo unde ar fi trebuit să fie sânul drept. Bolnavă de cancer, femeia suferise șapte operații în Franța, una fiind de extirpare a sânului. Curând apare, speriat și ascunzându-se pe după buruienile mai mari decât el, copilul lui „Ibrahim”, pe care bunica lui îl strigă „Abdelkader! Abdelkader!”. Bătrâna ne spune că puștiul, în vârstă de cinci ani, este speriat pentru că cei de la protecția copilului au spus că îl vor lua, dacă nu vor avea unde să stea, iar proprietarul i-a anunțat deja că îi dă afară.

„Ibrahim” s-a îmbătat când a văzut-o pe mama copilului său pe internet, pozând doar în chiloți și sutien

Intrăm în casa în care locuiau, cu chirie, „Ibrahim”, mama lui și copilul. Surprinzător, casa e a familiei unui polițist ieșit acum la pensie, Jean Ghencea, după cum ne-au spus vecinii. În casă, o mulțime de haine aruncate pe jos. Era camera unde dormea Ionuț, alias „Ibrahim”, înainte de a fi arestat. „Au luat Coranul, dar de ce mi-a luat Biblia și actele franceze?”, se tânguiește Maria. Mama lui „Ibrahim” este pocăită și merge regulat la întâlnirile fraților dintr-un sat vecin. Însă cei de la Protecția Copilului i-au pus în vedere să nu mai meargă la întâlnirile religioase și să găsească un domiciliu stabil, dacă vrea ca puștiul să rămână lângă ea. Scoate, dintr-o poșetă veche, niște fotografii în care surâd domni bine îmbrăcați, pe la cununii civile. Ne spune că sunt rude de ale ei, care au funcții importante, însă pe care nu le poate contacta întrucât poliția i-a confiscat și telefonul mobil. Apoi ne arată fotografii cu ea, coafată, și cu nora ei, la spitalul din Toulouse, acolo unde s-a născut Abdelkader. Ne spune că nora ei l-a abandonat pe cel mic la cinci zile de la naștere. Spune despre femeia necunoscută că fiul ei o adunase de pe străzile din Cluj, unde practica cea mai veche meserie din lume. Tânăra scundă, care privește din poze, Maria Petruța Otvos pe numele ei, acoperită cu un batic după modelul islamic, pare  arăboaică, deși, mai curând, aduce cu o femeie de etnie romă. Maria spune că singura dată când fiul ei s-a îmbătat, după ce s-a convertit la islamism, a fost atunci când a văzut-o pe mama copilului său, rămasă în Franța, într-o fotografie de pe un site de socializare îmbrăcată sumar, numai în chiloți și sutien. „Uite, Abdelkader, mama ta, a părăsit calea cea dreaptă!”, i-ar fi spus atunci „Ibrahim” fiului său.

„Fata aia nu era musulmancă, ci polițistă sub acoperire”

„De la ce i s-a tras lui «Ibrahim»?”, o iscodim noi pe Maria. Iar mama teroristului răspunde: „De la o fată. Așa mă gândesc eu. A vorbit la telefon cu o fată. A zis că e româncă și locuiește în Italia. Și era îmbrăcată în musulmancă fata. Mă pomenesc că vine băiatul meu, săptămâna asta care a trecut și îmi spune: «Mamă, mă însor!» Mi-a spus că trebuia să se ducă să o ia de la aeroport. Era chiar în ziua în care l-au arestat. A zis că se duce la serviciu, până la 12.00, nu știu când venea avionul. Vorbisem și eu cu ea pe Internet, în urmă cu două-trei zile. Mi-a zis: «Mami, am o fetiță de 11 ani…»  Mi-a spus că mă iubește și i-am răspuns: „Mami, și eu te iubesc pe tine, dar să nu îmi faci ce mi-a făcut noru-mea! Era grăsuță, așa, la față! Era îmbrăcată în arăboaică și avea un nume de musulmancă. Mi-a arătat că are și ea Coran. Mi-a spus că a luat bătaie în Italia și că vroia neapărat să ajungă în țară. Băiatul meu i-a spus așa: «Eu te aduc în țară, sunt sărac, sunt amărât, nu am bani, nu am mașină, stau în gazdă, dar dacă tu mă vrei pe mine, așa sărac cum sunt, mă împrumt de bani de la patronul meu și te ajut să vii în țară»… Dar mi-a spus patronul lui aseară, adaugă mama lui „Ibrahim”: «Fata aia nu era musulmancă și nici nu vroia să se mărite cu el. Era polițistă sub acoperire!»”

Familia poliţistului la care stăteau cu chirie vrea să îi dea afară

În timp ce stăteam de vorbă, în pragul ușii apare și tatăl lui Jean Ghencea, polițistul din Curtea de Argeș la care stătea cu chirie „Ibrahim” și familia sa. Dumitru Ghencea este supărat că a aflat de la săteni că „Ibrahim” ar fi ascuns bombe sub podeaua casei sale. Se duce în casa de sus, unde dormea mama lui „Ibrahim”, ca să verifice. „Ia, ce ați făcut voi pe aici, că mi-ați spus că renovați casa?!”, întreabă bărbatul în timp ce urcă, hotărât, scările. Înăuntru, pereții erau gletuiți, semn că „Ibrahim”, care lucra în construcții, vroia să renoveze casa bătrânească, așa cum îi promisese proprietarului. Pe jos, pământul era răvășit, probabil polițiștii căutaseră la percheziție bombele despre care vorbea tot satul. Sau, altă variantă, „Ibrahim” nu apucase încă să înceapă lucrul la podea. Dumitru Ghencea recunoaște că femeia, mama lui „Ibrahim”, îi muncea prin grădină și în schimbul muncii ei îi mai dădea brânză și ouă și îi permitea, ei, fiului și nepotului, să locuiască gratis în casă. În schimb, nu se mai arată dispus să le ofere celor doi un acoperiș deasupra capului, după tot scandalul în care a fost implicat. Bătrânul Ghencea încalecă pe bicicletă și pleacă. Moment în care ne luăm și noi la revedere de la Maria, care, în timp ce ne conduce spre poartă, se roagă la Dumnezeu să o ajute.