Hidroelectrica va demara în această perioadă o licitaţie pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru. Această hidrocentrala este printre cele mai mari din România, cu o vechime de 50 de ani, investiţia fiind estimată la circa 80 de milioane de euro, după cum a declarat administratorul judiciar al societăţii, Remus Borza. Consiliul Tehnico-Economic al Hidroelectria a avizat documentaţia privind atribuirea contractului de retehnologizare. Centrala Vidraru are o capacitate de 220 MW iar această retehnologizare „ar putea dura între cinci şi şapte ani”.
Compania estimează pentru acest an o producţie de 15 TWh şi un profit brut de 1,3 miliarde lei, care ar fi cel mai mare din istoria companiei. În 2015, profitul brut a scăzut uşor faţă de anul precedent, până la 1,1 miliarde lei. În ceea ce priveşte listarea Hidroelectrica la bursă, Borza afirmă că ar fi o măsură care ar pune Hidroelectrica la adăpost, dar că depinde de momentul ieşirii companiei din insolvenţă. Administratorul judiciar susţine că valoarea de piaţă a Hidroelectrica ar fi de cel puţin 5 miliarde de euro. O astfel de valoare ar face din Hidroelectrica cea mai scumpă companie din România, în condiţiile în care OMV Petrom, societate listată la Bursa de Valori Bucureşti , valorează în prezent 13,6 miliarde de lei, adică echivalentul a 3 miliarde de euro. Pornind de la propriile estimări, Remus Borza anticipează că statul ar putea vinde un pachet de 15% din acţiuni pe bursă, pentru care s-ar putea încasa 750 milioane euro. Hidroelectrica se află în insolvenţă din iunie 2012, cu excepţia perioadei iunie 2013 – februarie 2014, când a ieşit din procedura judiciară. Compania are circa 3.400 de angajaţi.
Zeci de miliarde de metri cubi de apă au trecut prin turbinele Hidrocentralei Vidraru
Hidrocentrala Vidraru, un proiect 100% românesc şi unul dintre cele mai importante obiective economice ale judeţului Argeş, a produs în cei 49 de ani de funcţionare o cantitate de electricitate de 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale 25 de miliarde de metri cubi de apă, arată datele furnizate de Hidroelectrica. Construcţia amenajării hidroenergetice Vidraru a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat în anul 1966, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950. Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite. A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime. „Hidrocentrala a fost gândită ca un obiectiv energetic de referinţă, de aceea nu s-a făcut rabat la materiale şi la calitate (un specialist elveţian, ing. Stuky, spunea că românii „fac lux” privind calitatea lucrărilor)”, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica. Proiectul a fost 100% românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a momentului. Centrala Hidroelectrică Vidraru, pusă în funcţiune la 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 de kilometri lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de 324 de metri. Schema de amenajare reprezintă punerea în practică a unor concepţii moderne prin captarea apelor unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kilometri pătraţi. S-a realizat astfel un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş – 7,5 mc/s cât şi din bazinele învecinate, Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.
F. Silvestru
0 Comentarii