Golul alpin Moldoveanu-Capra este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt: faunistică, floristică, geologică și peisagistică), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu și Nucșoara. Canionul Valea lui Stan este singurul canion amenajat turistic din Munţii Făgăraş, iar traseul acestuia începe chiar din Transfăgărăşan, la circa 3 km în amonte de Cetatea Poienari şi 2 km în aval de barajul Vidraru.

Florea-de-colț se găsește în Golul alpin Moldoveanu-Capra

În ceea ce privește localizarea putem spune că aria naturală aflată în teritoriul sudic al Munților Făgăraș, grupare montană a Carpaților Meridionali, are o suprafață de 5.000 de hectare și reprezintă golul alpin ce se desfășoară între Vârful Moldoveanu (2.544 metri) și Vârful Capra (2.494 metri). Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) cuprinde un relief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văi, izvoare, pășuni și zone împădurite. Flora este constituită (în partea inferioară a rezervației) din specii lemnoase de fag (Fagus sylvatica) în asociere cu mesteacăn (Betula pendula), iar pe malurile apelor sunt întâlnite specii arboricole de plop tremurător (Populus pendula), salcie căprească (Salix capreea) sau anin negru (Aninus glutinosa). Etajul coniferelor cuprinde specii de brad (Abies), molid (Picea abies), pin (Pinus), zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), zadă (Larix), precum și specii de arbusti: jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis) sau afin (Vaccinum myrtillus L.). Vegetația ierboasă de pajiște și stâncărie cuprinde specii floristice rare, dintre care: floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass), smârdar (Rhododendron kotschyi), sângele voinicului (Nigritella rubra), rușuliță (Hieradum aurantiacum), omag galben (Aconitum anthora), iederă albă (Daphne blagazana) sau gențiană (Gentiana clusii).

Capra neagră și cocoșul de munte, specii dominante în Golul alpin Moldoveanu-Capra

Fauna Golului alpin Moldoveanu-Capra este reprezentată de specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos), capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), lup cenușiu (Canis lupus), râs (Lynx lynx), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus carolinensis), păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), mierlă (Turdus merula), ciocănitoare (gen din familia Picoides), sturz (Turdus pilaris), codobatură (Motacilla alba L.), insecte, reptile, pești: păstrăvul este prezent atât în apele lacurilor glaciare, cât și în a celor curgătoare. În privința căii de acces menționăm: drumul național DN7C (Transfăgărășan) – Curtea de Argeș – Albeștii de Argeș – Mioarele – Rotunda – Căpățânenii Ungureni – Cabana Capra.

Canionul Valea lui Stan, singurul canion amenajat turistic din Munţii Făgăraş

Accesul în canionul Valea lui Stan s-a realizat încă de la construcţia barajului Vidraru, în 1965. Atunci Valea lui Stan a fost captată şi deviată pentru a furniza apă lacului de acumulare. Odată cu devierea s-au montat podeţe şi trepte metalice pentru a facilita accesul la stăvilarele de pe vale. În 2012 a început modernizarea amenajărilor prin înlocuiri ale podeţelor, balustradelor, scărilor metalice şi cablurilor de către Salvamont Argeş. În prezent, canionul Valea lui Stan este unul din cele mai bine echipate canioane, ce poate fi parcurs fără echipament special de căţărare. Canionul se desfăşoară la o altitudine relativ scăzută, între 800 şi 950 metri. Acesta impresionează prin îngustimea văii, cu pereţi de stâncă ce se înalţă ameţitor într-un peisaj sălbatic. Traseul este foarte spectaculos, un traseu de aventură, unde înaintarea de-a lungul canionului se face aproape în întregime cu ajutorul amenajărilor. Întreg traseul este o succesiune de porţiuni verticale între care se intercalează scurte porţiuni orizontale. Toate pasajele sunt foarte bine asigurate cu scări metalice, scoabe, pasarele şi cabluri metalice. Traseul este marcat cu punct roşu, durata întregului circuit este de 4-5 ore, iar lungimea circuitului este de circa 9 km. Parcursul pe firul văii, prin canion, se desfăşoară pe o distanţă de circa 2 km şi 150 m diferenţă de nivel. Acesta durează circa 2 ore. Cei care nu doresc să parcurgă întreg circuitul se pot întoarce tot prin canion. Echipament recomandat: bocanci şi haină de ploaie, apă, dulciuri. Pentru siguranţă, dacă sunteţi începători şi nu aţi mai străbătut trasee cu căţărări pe scări suspendate deasupra hăurilor, echipaţi-vă cu kit de via-ferrata (cască, ham şi lonjă). Nu e nevoie de încălţări de apă, nu sunt zone unde să vă udaţi, decât dacă alunecați în apă. La intrarea în traseu se află un panou turistic informativ, care ne atenţionează că iarna traseul se face doar echipat cu colţari, cască şi echipament de asigurare.

Accesul în canionul Valea lui Stan

Traseul începe chiar din Transfăgărăşan, la circa 3 km în amonte de Cetatea Poienari şi 2 km în aval de barajul Vidraru. În locul din care începe traseul, Transfăgărăşanul face o curbă de aproape 180°. Pentru cei care vin cu maşina, aceasta se poate parca de-o parte şi de alta a drumului, larg în această porțiune. Nu există loc special de parcare. În sezon se poate întâmpla să fie plin de maşini parcate. O variantă de luat în considerare este să lăsaţi maşina la barajul Vidraru, dacă intenţionaţi să faceţi întreg circuitul. La nici 5 minute de la intrarea pe firul văii se ajunge la o amenajare hidrologică, un mic baraj ce-l veţi depăşi cu ajutorul unei scări metalice, montate în stânga acestuia. Continuaţi pe firul văii, valea fiind seacă la început, apoi un firav fir de apă îşi face apariţia. În timp scurt, circa 30 minute de la plecare, apar primele amenajări. Sunt scări metalice cu balustradă, verticale sau prinse în coasta muntelui, suspendate deasupra celor şase cascade de diverse dimensiuni. Traseul ocoleşte prin stânga o scurtă îngustare de circa 150 m, un fel de canion în canion. Această porţiune poate fi străbătută şi prin apă la debit scăzut. În continuare traseul însoţeşte o înşiruire de cascade, unele şi de 30 m, despărţite de marmite de mari dimensiuni. Cea mai spectaculoasă porţiune o constituie traversarea pe pasarela metalică suspendată peste firul îngust al văii, pe deasupra pragului dintre două cascade. Odată traversat acest podeţ, aveţi şi de urcat o scară verticală, lungă de circa 10 m. Traseul nu te lasă să te relaxezi nicio clipă, căci urmează alte cascade de escaladat, mici lacuri sau bolovani uriaşi de ocolit. Nici nu-ţi dai seama cum trece timpul între pereţii înalţi ce te împresoară. Căţăratul te ţine concentrat să nu aluneci. Veţi şti că aţi ajuns la finalul canionului când veţi trece peste stăvilarul ce barează mare parte din apa văii. Apa este deviată spre barajul Vidraru, tot acolo ducând şi marcajul turistic. De la stăvilar se mai continuă circa un sfert de oră pe firul văii, pe partea stângă a văii. În continuare poteca urcă abrupt în versantul stâng, prin pădure, circa 15-20 minute până în vârful dealului. Sus se află o poiană, Poiana Călugărița. Urmează coborârea la lacul Vidraru şi cei 2 km pe drumul de contur, până la baraj. De aici, asfaltul de pe Transfagărăşan vă conduce înapoi la intrarea în canion.
Sursa: FB Argeşul renaşte