Consumul zilnic de gaze a crescut, la nivel naţional, cu 5%, în perioada 14 – 18 ianuarie, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ţine casa caldă, fie că e soluţie de avarie sau de disperare, iar în mod normal, acest „cocktail” înseamnă scumpiri, deoarece în România energia nu e ieftină când e nevoie de ea, susţine preşedintele Asociaţiei Energie Inteligenţă (AEI), Dumitru Chisăliţă, informează Agerpres.
Citește și: Accident pe DN 65 între un autoturism și un autocamion. Un tânăr de 25 de ani a murit
„Când vine gerul, România intră în modul de supravieţuire. Nu în modul de eficienţă, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcţional. Modul „Doamne-ajută şi să nu se strice nimic”. Între 14 şi 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele şi electricitatea. Şi, ca de obicei, ţara a simţit instantaneu efectul. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% – pentru încălzirea populaţiei, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ţine casa caldă, fie că e soluţie de avarie sau de disperare. În mod normal, acest „cocktail” înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea. Şi atunci, pe fondul gerului, preţul gazului a început să urce. PZU gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie. Asta nu e „o fluctuaţie”. E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacităţile de import şi tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar şi operaţional”, a explicat Chisăliţă, într-o analiză publicată luni.
0 Comentarii