George Stephănescu e uitat în Argeș. Filarmonica Pitești ar fi putut purta numele său, dar m-am opus, deși propunerea venea din partea lui Moise Mitulescu, dirijorul atâtor coruri din județ. Am zis că e de ajuns Filarmonica Pitești. Mai anul trecut, am semnat cu nepoții lui Stephănescu un acord de colaborare, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la crearea acestuia a Operei Naționale Române. Este primul care a scris o simfonie românească și mă bucur că noua conducere i-a cântat-o pe scena Filarmonicii Pitești în această toamnă.
După o viață tumultuoasă, George Stephănescu își cumpăra o casă, în 1897, la Căpățăneni-Aref, Argeș. Aici va crea și, în plus, va primi vizita unor mari personalități naționale – de la Caragiale la Haricleea Darcle ș.a.
Îndurerat, scrie într-o scrisoare: „Cum pot fi liniștit când văd ce se petrece în țară (era vorba de Răscoala de la 1907 – n.n.)? La Conservator s-a lucrat un regulament, dacă l-o aproba, și cred că îl aprobă, cine știe dacă într-însul nu sunt niscavai condiții care să mă facă să plec chiar la anul din școală. Și pe urmă ce să fac? După 35 de ani de muncă să tai câinilor frunză și să văd cum își bat joc de mine. Aici nici nu am bani să fac ce aș putea face” (Căpățâneni, 7 august 1907).

Fost prieten cu Eminescu, aici, la Căpățâneni, G. Stephănescu va compune o mulțime de cântece și lied-uri inspirate de versurile eminesciene.
Și totuși… Prin eforturile depuse, în 1921, George Stephănescu își vede visul cu ochii: înființarea Operei Naționale din București.

Și mai e ceva. Prima casă memorială organizată în Argeș a fost cea a lui George Stephănescu, la Căpățâneni, Argeș, casa și grădina sa devenind monument istoric. Apoi au urmat casele memoriale ale lui George Topârceanu (Nămăești), Liviu Rebreanu (Valea Mare-Ștefănești), Vladimir Streinu (Teiu), Dinu Lipatti (Leordeni) etc.

Citește și Istoria zbuciumată a unei statui celebre în Piteşti – „Maternitate”

Citește și Actriţa Luminiţa Borta îl omagiază pe scriitorul Toma Biolan