Bătrâna gară plină de crăpături se află în Comănești, Bacău. La intrare tronează țanțoș o placă ce anunță puținii trecători că au în fața lor un monument istoric. Valoarea clădirii este sugerată de estetica deosebită a acesteia, fațadele elaborate din zidărie, structurile aparente de lemn masiv.
Citește și Câți bani are cea mai bogată țară din Europa
Însă, în una din fotografiile postate de utilizatorii Facebook se vede o călătoare stând stingher pe banchetele metalice, austere, vopsite într-un verde strident. Pereții sunt îmbrăcați în placaj ieftin și acesta putrezit și desprins de pe pereți. Calorifele de tip „modern” au vopseaua desprinsă, iar țevile de alimentare flambează în toate direcțiile.
Nici măcar referirile la gară pe internet nu sunt numeroase.
Potrivit Wikipedia, însă, arhitectul italian Giulio Magni (arhitect șef al Bucureștiului, dar și al Halei Traian din București) a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești–Curtea de Argeș și Adjud–Comănești–Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu.
Gările gemene din Curtea de Argeș și Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină. Gara a fost construită pe vremea când orașul Comănești era moșie a familiei Ghika. Se află în apropiere de Palatul Ghika-Comănești, realizat în 1885 de arhitectul Albert Galleron, care a făcut și proiectul Ateneului Român și al Băncii Naționale a României.
Gara din Comănești a fost ridicată de inginerul Elie Radu, inspirat după modelul gării din Lausanne, Elveția, ca și cea din Curtea de Argeș.
0 Comentarii