Cinci ore, cinci ore şi jumătate prin pădurile din nordul Muscelului… Un fel de drumeţie inedită, ba per pedes, ba în Sandero, cu ghizi de la Fundaţia „Conservation Carpathia”. Într-o parte vârfurile înzăpezite ale Masivului Iezer-Păpuşa, de altă parte goliciunea Pietrei Craiului, mai aproape pădurile de pe Comisu şi Mezea-Oticu şi întinderea fără sfârşit a lacului de acumulare de la Pecineagu. Ghizi: oamenii de la Fundaţie, adică Mihai Zotta, director tehnic, Daniel Bucur şi Mihai Petrescu, coordonatorii proiectelor implementate recent, şi Angela Pop, director de comunicare. Oaspeţi: jurnalişti, primari, salvamontişti, jandarmi montani, vânători, proprietari de pensiuni, şefi de ocoale silvice, autorităţi din cadrul APM, Garda Forestieră şi AJVPS.
Primul popas îl facem la şcoala din Sătic, după zece minute de praf pe drumul pe care primarul Rucărului a promis că îl asfaltează acum o sută de ani. Probabil că l-a lăsat memoria pe Dulamă, după două mandate! Şcoala nu este, de fapt, instituţie de învăţământ, e doar o cazemată rece în care nu răsună râs de copil. Sunt doar zece elevi în tot satul şi toţi învaţă în Podul Dâmboviţei.
Şi totuşi, se oferă cunoştinţe la şcoală! Angela Pop ne anunţă, după prezentări, că intră „profesorii” în sala de clasă decorată cu fotografii din natură realizate de Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului-Făgăraş Conservation. Iar „profesorii” încep să predea codul bunelor maniere în pădure!
Mihai Zotta nu lasă timpul să moară! Informaţii după informaţii, toate despre ambiţiile şi realizările Fundaţiei „Conservation Carpathia”. „16.000 de hectare acum, avem finanţare pentru alte 20.000. Scopul nostru legat de această zonă specială în Europa, cu natură sălbatică, este axat pe patru piloni principali. În primul rând, ne axăm pe păstrarea zonelor naturale prin achiziţionarea acestora şi protejarea lor în perpetuitate. Ne ocupăm de reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de activităţi neconforme, acestea însemnând, printre altele, tăierile ilegale de pădure. Numai în bazinul superior al Dâmboviţei au fost rase aproape două mii de hectare de vegetaţie forestieră. Printre preocupări se află şi cea de protejare a faunei sălbatice prin promovarea ecoturismului, un turism responsabil care să nu afecteze bogăţia din păduri, ştiut fiind faptul că România deţine cel mai mare fond de carnivore mari din toată Europa. Nu în ultimul rând, intenţionăm să promovăm dezvoltarea durabilă în comunităţile locale din vecinătatea zonelor împădurite, inclusiv prin dezvoltarea unor mici afaceri bazate pe ceea ce ne oferă pădurea”.
După Zotta, intră în clasă „juniorii” (ca vârstă), seniori ai proiectelor recent implementate de Fundaţie. Sobru şi mai taciturn, Daniel Bucur ne oferă informaţii despre proiectul de reconstrucţie a habitatului forestier. S-a acţionat în zone în care s-au creat şanţuri de eroziune din cauza exploatărilor forestiere care au distrus solul şi flora, intervenindu-se pe circa o sută de hectare cu angajaţi locali ai Fundaţiei şi cu voluntari de la Liceul Tehnologic din Rucăr şi Facultatea de Biologie Piteşti. Terenul afectat a fost pregătit pentru plantare, s-au realizat gărduleţe de împiedicare a deplasării resturilor vegetale şi toată toamna trecută s-au plantat mii de puieţi.
Mihai Petrescu zburdă în faţa imaginii date de retroproiector… El este cel care s-a ocupat de implementarea proiectului de observare a faunei sălbatice. În patru locaţii au fost şi vor fi amplasate construcţii din lemn care vor fi utilizate de turişti pentru a observa şi fotografia animalele, s-a derulat un curs pentru formarea de ghizi turistici şi au fost organizate sesiuni foto.
Doar „Conservation Carpathia” împădurește suprafețele defrișate
Se dă startul către munţi. Dacia Sandero e aventurierul, noi doar ne culcuşim pe banchete. Şase automobile părăsesc treptat zona sufocată de pensiuni şi încep ascensiunea către una dintre cele trei pepiniere, spre Valea lui Ivan, în Parcul Naţional „Piatra Craiului”. Aproape o jumătate de hectar de puieţi de conifere care vor ajunge în zonele rase de drujbe şi topoare. Puieţi am găsit şi lângă CHE Clăbucet, pe malul pârâului, lângă panoul cu atenţionarea asupra prezenţei urşilor. Cei de la Fundaţie au plantat anini, derulând o acţiune masivă de stabilizare a malurilor apelor curgătoare.
Ne întoarcem şi poposim în zona Răchita. Pe drum, surpriză! Se taie! Zeci de trunchiuri de molid ne blochează calea şi sunt înlăturate cu greu de un tractor. Mergem mai departe şi aflăm că în apropiere e graniţa cu judeţul Braşov. Până acolo pădurea e rasă, doar pe culme se vede o porţiune împădurită – e cea care aparţine Fundaţiei „Conservation Carpathia”. Apoi, după ce vedem cum sunt refăcute porţiunile forestiere afectate de eroziune, constatăm cu surprindere că nu mai mişcă nimeni la locul exploatării. Tractorul e oprit, în căbănuţă nu zboară nici musca… Oamenii de acolo au fugit imediat cum au văzut că în coloana noastră de maşini se află şi un automobil inscripţionat „Garda forestieră”.
Masivul Păpuşa are crestele acoperite de nea. Le admirăm, apoi le pierdem din vedere, în timp ce ne îndreptăm către Barajul Pecineagu. O imensitate de apă adunată din râul Dâmboviţa ne ţine companie până lângă Muntele Comisu, în zona Bunea, aproape iar de vecinii braşoveni. Urcăm, pe jos, la unul dintre observatoarele construite pentru cei care vor să vadă şi să fotografieze animalele. Pe o pantă de 45 de grade, ascensiunea nu e deloc confortabilă, dar oferă, la final, panorama zăpezii de pe Păpuşa. Observatorul e aproape gata şi poate găzdui şase persoane timp de mai multe zile. Alte trei completează, în diferite zone, dotarea necesară practicării ecoturismului.
La întoarcere dăm cu ochii de altă minune a Muscelului, una împărţită cu Braşovul: Piatra Craiului. O splendoare pe care se spune că englezii o numesc „The rock of God”, „Stânca lui Dumnezeu”.
Proiectele au fost finalizate luna trecută
În cadrul activităţilor de conservare a naturii şi reconstrucţie ecologică în Munţii Iezer-Păpuşa şi Munţii Făgăraş-Comisu-Berivoiu, Fundaţia „Conservation Carpathia” a implementat recent proiectul „Reconstrucţia habitatelor forestiere din Valea Dâmboviţei, în suprafeţe cu eroziune severă cauzate de exploatările forestiere necorespunzătoare”. Având o valoare a finanţării nerambursabile de 122.279 euro, asigurată prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, proiectul a avut ca principale rezultate refacerea a 9,5 km de şanţuri de eroziune, plantarea a peste 16.600 de puieţi forestieri (fag, paltin, scoruş, molid) pe o suprafaţă de 5 hectare şi stabilizarea a circa 100 ha de habitat forestier, toate acestea fiind prezentate în detaliu în sute de manuale privind combaterea eroziunii solului şi refacerea pădurilor.
Aproape concomitent s-au derulat activităţi în cadrul proiectului „Ecoturism şi conservarea biodiversităţii într-un fond cinegetic, pentru dezvoltarea sustenabilă prin programe de observare a faunei sălbatice”, instrumentat de Asociaţia de Vânătoare „Piatra Craiului Făgăraş Conservation”. Având aceeaşi sursă de finanţare ca cel menţionat anterior şi o valoare nerambursabilă de 143.042 euro, proiectul a dus la instruirea a 15 ghizi montani locali, amenajarea de observatoare pentru turişti şi organizarea a două tabere de fotografie.
Fundaţia „Conservation Carpathia” a fost fondată în anul 2009 în scopul de a opri tăierile ilegale de pădure şi de a constitui o zonă complet protejată în munţii din România, un fel de parc naţional. Este condusă de către Barbara Promberger-Fuerpass şi Christoph Promberger şi deţine la această dată mii de hectare de pădure în judeţele Argeş şi Braşov. În realizarea scopului propus, Fundaţia şi-a înfiinţat propriul ocol silvic şi o asociaţie de vânătoare care administrează fondul cinegetic începând cu anul 2011.
Cătălin Ion Butoiu
