# O mare pasiune transformată în realitate. De câteva luni, Topoloveniul are aerodrom, iar iniţiativa construirii unei piste private pe meleagurile acestui oraş argeşean aparţine unui grup de tineri pasionaţi de aeromodelism. Pentru a afla mai multe detalii despre aerodrom, dar şi despre posibilele investiţii viitoare care îl privesc, l-am contactat pe Ionuţ Boţârcă, cel care a coordonat lucrările efectuate pentru amenajarea pistei şi care este fiul mult mai celebrului său tată, primarul din Topoloveni Gheorghiţă Boţârcă.
Pista are 900 m lungime şi 50 m lăţime
# Ionuţ, de unde a apărut ideea construirii unui aerodrom la Topoloveni?
– Ideea a aparţinut unor prieteni ai mei de la Bucureşti, pasionaţi de planorism, care au constituit şi un club. După părerea mea, planorismul este unul dintre cele mai frumoase sporturi, fiindcă totul ţine de măiestria pilotului.
# Ne poţi spune cine sunt aceşti prieteni, membri ai clubului de planorism?
– Fernanda Jurcă, un maestru al zborului fără motor, Radu Cristea şi Bogdan Mănoiu, doi piloţi experimentaţi, pilotul german Andreas Kessler, care are la activ peste 4500 ore de zbor, proprietarii de planoare Victoraş Anghel şi Florin Melete, dar şi alţi tineri pasionaţi de aeromodelism se numără printre membrii clubului de planorism. Fernanda Jurcă şi Radu Cristea sunt şi instructori de planorism. Amândoi practică acest sport din pasiune, fiindcă fiecare are afacerea sa.
# Când aţi finalizat pista şi în ce au constat lucrările pentru realizarea acesteia?
– Am reuşit să finalizăm pista în primăvara acestui an. Mai întâi, am căutat o suprafaţă mai mare de teren, de câteva hectare, unde existau standardele necesare pentru crearea unei piste. Apoi au urmat câteva luni de excavări, tasări, nivelări, drenaje şi săparea unor şanţuri pentru colectarea apelor pluviale, după care am semănat iarba.
# Care sunt dimensiunile pistei de la Topoloveni?
– Pista de la Topoloveni are o lungime de 900 m şi o lăţime de 50 m, dimensiuni care corespund standardelor în materie.
# Dar cum aţi reuşit să obţineţi fondurile necesare pentru realizarea acestei investiţii?
– Din contribuţia fiecărui membru al clubului de planorism. A contribuit fiecare cu suma de care a dispus, între 500 şi 1000 euro, şi astfel am reuşit să strângem suficienţi bani pentru a realiza această investiţie.
# Când au fost făcute primele teste de zbor pe pista de la Topoloveni?
– Primele teste de zbor s-au făcut la sfârşitul verii, în luna august, la iniţiativa clubului de planorism. A fost cumpărat un mosor din Germania. Pilotul german Andreas Kessler ne-a ajutat să achiziţionăm acest mosor, care a fost omologat de cei de la Autoritatea Aeronautică şi s-a stabilit că poate fi utilizat. Următorul pas a fost obţinerea unui aviz de funcţionare în regim privat, după care s-au efectuat primele teste de zbor.
# De câte aparate de zbor dispune clubul de planorism?
– Avem 4 planoare, pe care le-au achiziţionat tot membrii clubului din banii proprii, fiecare aparat de zbor având câte 2-3 proprietari.
„Acum strângem bani ca să construim un hangar”
# Mai aveţi în plan şi alte investiţii care privesc pista de la Topoloveni?
– Da. Acum strângem bani pentru a construi un hangar. În prezent, baza se află în altă parte, iar pregătirile se fac acolo, în oraş, unde avem şi un paznic permanent. Planoarele sunt desfăcute şi asamblate de mai multe ori pentru a fi transportate de la baza clubului la pistă şi aceste asamblări repetate nu sunt deloc benefice pentru ele. De aceea vrem să construim un hangar şi imediat cum vom strânge banii necesari vom începe construirea lui. Am vrea să demarăm lucrările în primăvara anului viitor, ca să-l avem construit deja pentru activităţile de peste vară ale clubului.
# În afară de membrii clubului de planorism, mai sunt şi alte persoane interesate de utilizarea pistei?
– Da. Recent, s-au mai interesat de aerodrom şi nişte pasionaţi de planorism din Leordeni.
# Vreau să te întreb, Ionuţ, de ce o pistă la Topoloveni şi nu în altă zonă a judeţului Argeş?
– Pentru că oraşul Topoloveni e foarte aproape de Bucureşti, la o oră de mers cu maşina. Într-o jumătate de oră de la sosirea aici, piloţii pot fi deja în aer. E foarte rezonabil pentru ei. În plus, nu e o zonă aglomerată, cu multe restricţii. Există în Muntenia două zone cu restricţii, una la Bucureşti, lângă aeroportul Otopeni şi alta la Boteni, unde e o unitate militară, dar oraşul Topoloveni e departe de aceste zone cu restricţii. Este departe şi de Craiova, unde e un alt aeroport. Dacă decolezi de pe pista de la Topoloveni, poţi zbura fără probleme o după-amiază întreagă, fiindcă nu interferezi cu alte zone de zbor. Andreas Kessler a zburat 500 km în 6 ore, ajungând până la Sinaia şi de acolo a zburat apoi până la Turnu Măgurele.
# Întreţinerea pistei vă ridică probleme?
– E destul de greu de întreţinut pista, fiindcă este proaspăt nivelată şi compactată, semănată apoi cu iarbă. Fiind acoperită cu iarbă, nu ştii dacă există o denivelare, nu îţi dai seama unde e denivelarea respectivă. De aceea pista trebuie lăsată în pace. Dacă trec pe acolo tractoare şi oameni cu vacile, pista nu va rezista.
# De ce nu aţi încercat să restrângeţi accesul în zonă?
– Nu am vrut să interzic trecerea oamenilor pe acolo, aşa că nu am pus gard. Am încercat să îi fac pe oameni să înţeleagă. Aşa că am mers foarte des la pistă, le-am explicat şi au văzut şi activităţile de acolo. Unii au înţeles că pista trebuie lăsată în pace. Acei oameni au participat la activităţile clubului de planorism, s-au plimbat cu avionul şi au văzut cât de frumos e şi cât de importantă este această pistă pentru dezvoltarea oraşului Topoloveni.
Iustina HARCO-BURCEA
