# Păunica Rozaș susţine că nu ştie cine a chemat în judecată Comisia de fond funciar pentru a-şi primi restul de proprietăţi şi care este valoarea terenurilor lăsate moştenire de familia poetului Moşandrei
Restituirea proprietăţilor constituie unul dintre cele mai controversate efecte post-revoluţionare, nu ca activitate în sine, ci ca modalitate de efectuare. De la scandalurile iscate prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care păreau imense în ultimul deceniu al secolului trecut, s-a ajuns la intervenţia abruptă a anchetatorilor pentru cazuri ilegale de restituiri directe sau prin cesionare de drepturi. Argeşul nu a fost ocolit de asemenea probleme, unele deja puse pe tapet de procurori, altele fiind doar susceptibile să prezinte nereguli. Spre exemplu, Trivale şi Vidraru sunt două locaţii vizate de astfel de acţiuni, iar averea Brătienilor a băgat în atenţia DNA persoane binecunoscute. Nu în ultimul rând, Argeşul are şi doi parlamentari vizaţi de anchete pentru retrocedări ilegale. Un alt caz problematic se conturează deja, iar „Jurnalul de Argeş” a făcut referire recent la acesta. Restituirea a aproape două sute de hectare de teren cu vegetaţie forestieră pe raza comunei Berevoeşti a fost analizată în 2009 de către Romsilva, iar un an mai târziu a devenit obiect de proces. Judecătoria Piteşti analizează probele, iar la Câmpulung s-au derulat sau continuă alte litigii legate de retrocedarea pădurilor.
Cine sunt cei implicaţi
Cheia întregii afaceri este deţinută de către Păunica Rozaș, în vârstă de 80 de ani, una dintre fiicele renumitului scriitor muscelean Mihai Moşandrei. Medic în Grecia şi unică moştenitoare a poetului, după ce sora, Michelle Georgette Brăgărea, a decedat, Păunica Rozas a demarat acţiunile de revendicare a proprietăţilor în Argeş şi Prahova. Situaţia care atrage atenţia este cea a unei suprafeţe de pădure situată pe raza comunei Berevoeşti. Moştenitoarea a cerut 170,3 ha de teren, a primit 77,3 ha, iar pentru restul s-a întocmit doar un proces-verbal de punere în posesie. Iniţial, şeful ocolului silvic nu a vrut să-l semneze, însă în 2009 s-a emis şi al doilea titlu. Numai că astfel a început o spirală care cu greu poate fi urmărită, pe rolul instanţelor de judecată intrând şi existând în continuare foarte multe procese. Iar în acestea sunt prinse şi alte persoane şi instituţii.
Prefectura Argeş este cea care a demarat un proces în anul 2010, cerând anularea actelor de proprietate, în condiţiile în care a considerat că terenurile cu vegetaţie forestieră obţinute de Rozaş trebuia să fie în suprafaţă mai mică şi nu în fostele păduri ale statului. Litigiul nu s-a încheiat nici în primă instanţă, iar derularea acestuia va fi prezentată pe parcursul serialului dedicat acestui subiect.
În mod inevitabil, în cauză sunt şi comisiile de fond funciar de la nivel judeţean, de la Berevoeşti, Albeştii de Muscel, Romsilva. În plus, apar foarte multe persoane fizice în cauză. Unele se judecă cu Rozaș pentru lemnul exploatat din pădure, altele sunt împuternicite de aceasta să o reprezinte. Pentru ultima variantă este de remarcat prezenţa în scenă a primarului de la Berevoeşti, Florin Bogdan Proca, asta în condiţiile în care restituirea terenurilor s-a făcut în perioada în care primar al comunei era tatăl acestuia, Fănel Gigi Proca.
O sarabandă de cereri şi litigii
Verdictul nu-l vom da noi, mai ales că există multe procese în derulare legate de restituirea proprietăţilor. Însă este interesantă prezentarea istoricului revendicării, care a fost rolul Primăriei Berevoeşti şi al Ocolului Silvic Aninoasa în povestea sutelor de hectare retrocedate, cum însăşi Păunica Rozaş susţine că nu ştie cine a chemat în judecată Comisia de fond funciar pentru a-şi primi restul de proprietăţi şi care este valoarea terenurilor lăsate moştenire de familia poetului Moşandrei. Despre toate acestea, în numerele următoare ale ziarului.
Cătălin Ion Butoiu
